10 LEI// Radu Cheltuială, fondator iTicket, iFood: Nu sunt omul regretelor. Afacere nu înseamnă job de la 9:00 la 18:00

Radu Cheltuială, fondatorul iTicket și iFood, este omul modest, căruia îi place să rămână departe de spațiul public. El este cel care se implică zilnic în dezvoltarea afacerilor pe care le-a lansat. În cadrul emisiunii 10 LEI am încercat să-l descoperim pe omul și antreprenorul Radu Cheltuială.

„Libertatea financiară merge mână în mână cu libertatea de a activa și de a face ceea ce îmi place. Libertatea financiară pentru mine înseamnă că nu aștept ziua de vineri și nu mă întristez când e luni. Din contra, eu mă întristez când vine weekendul și abia aștept ziua de luni, să revin la muncă, pentru că fac ceea ce îmi place. Nu vin la muncă pentru că trebuie. Tot aici se adaugă libertatea de a călători și de a-ți realiza visele pe care le ai. ”

Și-a început cariera la Ministerul Finanțelor, fiind absolvent al Academiei de Studii Economice din Moldova, apoi a continuat cu joburi în mediul privat. Totuși, dorința de obține independența financiară și de a se afirma în lumea antreprenoriatului l-au motivat să lanseze propria afacere.

Așa a apărut iTicket, companie care a devenit lider pe piața din Republica Moldova, fiind cel mai mare organizator de evenimente din țară. Cu ocazia împlinirii a 10 ani de la lansare, iTicket va veni cu produse noi și un concert aniversar despre care urmează să aflăm. De asemenea, în prezent ideea de afacere se testează și pe piața din România.

„Inițial, am vrut să ajut teatrele să aibă o prezență mai proeminentă în mediul online, să aducem teatrul și în rândul tinerilor.”

iFood a apărut în anul 2020, cu investiții mult mai mari decât iTicket. Pentru comparație iTicket a fost lansat cu puțin peste 1.000 de dolari. În ceea ce privește iFood, investițiile inițiale au fost de peste 100 de mii de euro.

În viziunea omului de afaceri, o sumă frumoasă în contul unei persoane este importantă, dar nu este ceea ce contează cel mai mult. Personal, Radu Cheltuială pune un accent mult mai mare pe lucrurile nemateriale.

Birocrația – cea mai mare provocare a antreprenorilor din Republica Moldova

„Cea mai mare provocare sunt birocrația și legile ineficiente. Noi încă avem foarte multe standarde și legi care au rămas din perioada sovietică. De asemenea, la noi încă există mentalitatea de crede că oamenii care fac bani neapărat au furat.”

Potrivit fondatorului iTicket, antreprenorii au nevoie de acces la capital ieftin pentru a lansa afaceri în Republica Moldova. De asemenea, subliniază faptul că dezvoltarea afacerilor tehnologice costă mai scump decât cele tradiționale.

O zi din viața fondatorului iTicket

Ți s-ar părea că viața unui antreprenor este ușoară, cu un program liber și fără prea multe sarcini. Dar nu este chiar atât de simplu.

De exemplu, Radu Cheltuială își începe ziua la ora 05:00 cu o cafea, după care urmează timp pentru lectură și meditații. Din programul lui nu lipsește nici sportul. După sport începe lucrul: ședințe, întâlniri și planuri de viitor. Seara o petrece împreună cu familia, întrucât îi place timpul de calitate petrecut alături de cei dragi.

„Nu sunt omul regretelor”

Chiar dacă, fiind în lumea afacerilor, s-a confruntat cu obstacole și provocări nu a renunțat să lucreze pentru a-și atinge scopurile. Îi place mult domeniul în care activează și nu regretă nimic din ceea ce a făcut sau chiar pierdut. În perioada pandemiei, din cauza lipsei de evenimente afacerile au suferit pierderi considerabile, iar pentru a rezista a fost nevoit să renunțe la lucruri personale printre care și casa, automobilul.

„În pandemie noi am fost primii activitatea cărora a fost stopată. Nu am dat oamenii afară, am continuat să plătim salarii, am întors oamenilor banii pentru evenimentele anulate.”

Radu Cheltuială are și un mesaj pentru tinerii care vor să lanseze afaceri: „nu vă grăbiți să lansați afaceri, afacerea nu este pentru toți”. Și aici a oferit exemplu personal, menționând că a avut și alte încercări de a lansa afaceri, dar a eșuat.

„O afacere este o aventură pentru toată viața. Afacere nu înseamnă un job de la 09:00 la 18:00. Aici lucrezi 24/24, chiar și atunci când ești la odihnă sau petreci timpul cu familia. Un antreprenor lucrează mult mai mult decât un angajat.”

„Ambițios, determinat, curajos” – așa se descrie antreprenorul Radu Cheltuială. În ceea ce privește omul Radu Cheltuială, atunci, se descrie ca fiind: „privat, familist, puternic.

Pentru mai multe detalii intrigante urmăriți interviul integral.

#Radu Cheltuiala #iTicket #iFood #independenta financiara #istorie #afacere #Antreprenor #cariera

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce majoritatea consumatorilor achită un tarif de 29,27 de lei pentru metrul cub de gaz, mai mulți agenți economici, circa 70 la număr, achită un tarif de 11-14 lei pentru metrul cub. Directorul Energocom, Victor Bînzari a declarat pentru BANI.MD că respectivele companii care „livrează gaz mai ieftin lucrează cu ziua de astăzi. Din moment ce prețurile la Energocom vor fi egale cu cele de pe piață, acestea nu se vor mai regăsi”.

Cinci companii care livrează gaz mai ieftin au parteneri de la Bursa Română de Mărfuri de la care cumpără metan după care îl transportă în Republica Moldova și îl vând celor cu care au perfectate contracte.

Este vorba de cinci companii, care au fost făcute publice de liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi. Este vorba de npc, sd-energy, transautogaz, n-gaz și rotalingaz.

„Atunci când la bursă prețurile erau foarte mari, în Republica Moldova a fost stabilit un preț plafonat 29,27 de lei. Asta deși erau perioade când prețurile la bursă erau de 340 mia de metri, în timp ce Moldovagaz cumpăra și cu 1800 de dolari mia de metri cubi. Respectiv prețul de procurare, plus furnizarea și distribuția aducea costul real pentru consumatori la circa 40 de lei, dar ANRE a stabilit un preț unificat de 29,27 de lei metrul cub de lei și toate aceste devieri acum trebuie să fie recuperate de furnizorul de gaze”, a explicat Bînzari.

Directorul Energocom susține că, pe de o parte statul a plafonat prețul și a oferit subvenții către consumatori finali și au beneficiat de ele toți consumatorii. „Acum prețul la bursă s-a redus or, devierile trebuie recuperate. Acum sunt clienți pe piață care vând la prețul de bursă și o parte dintre consumatori pleacă la ei, iar dacă la bursă va fi mai scump vor vrea să revină la Modovagaz. Aceste companii vor să câștige permanent din piață și nu vor să-și asume responsabilitatea de jucători cinstiți. Ei doar profită. Un exemplu este și cu companiile energetice care atunci când a crescut prețul la bursă au dispărut din piață pentru că au jucat pe piața nereglementată”, a spus Bînzari.

„Sunt oportuniști care lucrează doar acum. Dacă în scurt timp prețurile Energom vor fi similare cu cele de pe piață cu siguranță aceste companii nu-și vor regăsi locul în piață”, a mai adăugat Bînzari.

Ba mai mult, ultima decizie luată de CSE, de la sfârșitul lunii mai, obligă întreprinderile care renunță la piața reglementată și cumpără gaze naturale de pe piața liberă să plătească devierile financiare neachitate. „Când un consumator iese pe piața liberă și vrea să beneficieze de prețuri mai mici la gaz, povara devierilor trebuie să o ia cu el, dar nu să o lase celorlalți consumatori”, a argumentat ministrul energiei, Victor Parlicov noile reguli.

Cel mai interesant este că piața energetică este liberalizată. Republica Moldova și-a asumat acest lucru față de UE.

Piața gazelor din Republica Moldova este liberalizată și, respectiv oricine își poate lua licență care costă 3200 de leii și poate livra metan consumatorilor.

Legislația prevede asigurarea unui acces transparent la rețelele de transport al gazelor naturale, inclusiv în legătură cu tranzacțiile transfrontaliere și instituirea unor proceduri unice de cooperare dintre operatorii de sistem din Republica Moldova și operatorii de sistem din țările vecine, la capitolul interoperabilitatea și schimbului de date.