Al doilea val de concedieri la Meta! Ați 10.000 de angajați vor rămâne fără un loc de muncă

Meta Platforms, compania mamă a Facebook, anunță că va desfiinţa 10.000 de locuri de muncă, la doar patru luni după ce a disponibilizat 11.000 de angajaţi, devenind prima mare companie din sectorul de tehnologie care anunţă al doilea mare val de disponibilizări, transmite Reuters.

„Ne aşteptăm să ne reducem efectivele cu aproximativ 10.000 de persoane şi să închidem aproximativ 5.000 de posturi suplimentare pe care nu le-am ocupat încă”, a declarat directorul general Mark Zuckerberg într-un mesaj trimis angajaţilor reţelei sociale.

Aceste noi disponibilizări fac parte dintr-o restructurare mai amplă a Meta, conform căreia structura organizaţională a companiei va fi diminuată, o serie de proiecte de importanţă redusă vor fi anulate, iar ritmul angajărilor va fi încetinit.

Mark Zuckerberg a anunţat anterior că 2023 va fi „Anul Eficienţei” prin promisiunea de a reduce costurile cu cinci miliarde de dolari, până la un interval cuprins între 89 şi 95 de miliarde de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Înrăutăţirea condiţiilor economice a declanşat un val de restructurări în rândul companiilor americane, de la marile bănci de pe Wall Street, precum Goldman Sachs şi Morgan Stanley, şi până la marile firme din sectorul tehnologiei precum Amazon.com şi Microsoft.

În total, industria tehnologiei a disponibilizat peste 280.000 de angajaţi de la începutul lui 2022 şi până în prezent. În luna noiembrie a anului trecut, Meta a anunţat că intenţionează să renunţe la 11.000 de angajaţi la nivel mondial. Compania care a investit miliarde de dolari pentru a construi metaversul său futurist se confruntă cu o diminuare a cheltuielilor cu publicitatea după pandemie din partea companiilor care trebuie să facă faţă unei inflaţii ridicate şi majorării dobânzilor.

#concedieri #meta #Mark zuckerberg #locuri de munca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Intermediarii profită în timp ce țițeiul rusesc găsește rute indirecte către piața europeană, susțin politicienii și oamenii din industrie, citați de politico.eu.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că dependența Europei de petrolul și gazele rusești „aparține trecutului”.

Dar alții, de la înalți oficiali ucraineni la europarlamentari și persoane din industrie, spun că acest capitol al istoriei nu s-a încheiat.

Cantități semnificative de hidrocarburi rusești, în special de petrol, continuă să fenteze sancțiunile și pe piața europeană, spun aceștia, obținând bani care finanțează mașinăria de război a lui Vladimir Putin.

Este cunoscut faptul că petrolul brut e dificil de urmărit pe piețele globale. Acesta poate fi ușor combinat cu alte transporturi în țările de tranzit, creând efectiv un lot mai mare de petrol ale cărui origini nu pot fi determinate. Procesul de rafinare, necesar pentru orice aplicație practică, elimină, de asemenea, orice urmă a originii materiei prime.

O rețea complexă de companii de transport maritim, care poartă steaguri ale unor jurisdicții offshore insesizabile, adaugă un strat suplimentar de mister; unele au fost acuzate că ajută Rusia să ascundă originea exporturilor sale de țiței folosind o varietate de mijloace.

UE a interzis în mare parte combustibilii fosili ruși de la declanșarea invaziei încoace, cu excepții pentru cantități limitate de țiței prin conducte, gaze prin conducte, gaze naturale lichefiate (GNL) și produse petroliere.

Rute spre Europa

Dar volume mari de țiței rusesc – o sursă de venituri mai mare decât gazele – sunt încă expediate pe piețele globale, ceea ce îi face pe unii experți să suspecteze că acestea ajung pe piața europeană pe ușa din spate.

„De la introducerea sancțiunilor, volumele de țiței pe care Rusia le exportă au rămas mai mult sau mai puțin constante”, a declarat Saad Rahim, economist-șef al firmei globale de tranzacționare a mărfurilor Trafigura. „Este posibil ca petrolul rusesc să fie vândut în continuare către UE și națiunile occidentale prin intermediari.”

O rută potențială către Europa este prin Azerbaidjan, care se învecinează cu Rusia și este punctul de plecare al conductei Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC), operată de BP. Portul Ceyhan, din Turcia, este un important centru de aprovizionare din care se expediază țițeiul către Europa; de asemenea, primește cantități mari din Irak prin conducta Kirkuk-Ceyhan.

François Bellamy, un europarlamentar francez și membru al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie a Parlamentului European, a exprimat suspiciuni cu privire la această rută într-o întrebare recentă adresată Comisiei. Datele arată că Azerbaidjanul a exportat cu 242.000 de barili pe zi mai mult decât a produs între aprilie și iulie anul trecut, a spus el – o marjă mare față de producția internă, care a fost de 648.000 de barili pe zi luna trecută și care este în declin pe termen lung, potrivit cifrelor ministerului.

„Cum poate o țară să își diminueze producția și să își crească exporturile în același timp? Există ceva complet inconsecvent în cifre, și această inconsecvență creează suspiciuni că sancțiunile sunt eludate”, a declarat Bellamy.

În același timp, însă, Turcia și-a dublat anul trecut importurile directe de petrol rusesc și a refuzat să impună sancțiuni asupra țițeiului rusesc, în ciuda faptului că a oferit simultan sprijin militar și umanitar Ucrainei.

Centrul finlandez pentru cercetare în domeniul energiei și al aerului curat (CREA) a avertizat la sfârșitul anului trecut că „o nouă rută pentru petrolul rusesc către UE apare prin Turcia, o destinație în creștere pentru țițeiul rusesc”, unde acesta este rafinat în produse petroliere care nu fac obiectul sancțiunilor, fiind vândut mai departe.

„Avem suficiente dovezi că unele companii internaționale cumpără produse de rafinare realizate din petrol rusesc și le vând mai departe în Europa”, a declarat Ustenko, consilierul lui Zelenski. „Este complet legal, dar complet imoral. Doar pentru că este permis, nu înseamnă că nu trebuie să facem nimic în această privință.”