BNM, despre operațiunile băncii milionarului Gușan: Toate tranzacțiile sunt prin Centrul de Casă și Decontări Tiraspol

Ex-vicepremierul pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea în cadrul emisiunii „În Profunzime”, declara că o bancă comercială asociată cu regimul Șerif a început să ofere servicii de transfer direct în lei către conturile deschise în băncile comerciale din țară.

Într-un răspuns oferit pentru BANI.MD, Banca Națională a Moldovei spune că: „În conformitate cu Hotărârea Parlamentului RM nr. 885-XIII din 19.06.1996, tranzacțiile operatorilor economici din regiunea transnistreană a Republicii Moldova pot fi realizate doar în lei moldovenești și doar prin intermediul Centrului de Casă și Decontări Tiraspol (participant în Sistemul automatizat de plăți interbancare (SAPI)). Așa-numitele bănci din regiunea transnistreană a Republicii Moldova nu sunt licențiate, reglementate și supravegheate de către Banca Națională.

Banca centrală susține că, băncile licențiate, în conformitate cu cerințele Legii nr.308/2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanțării terorismului și actelor normative subordonate acesteia, sunt obligate să aplice măsuri de precauție sporită în relație cu clienții și tranzacțiile efectuate de aceștia în/din „băncile” din regiunea transnistreană. Aplicarea cerințelor de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului trebuie să fie proporțională riscului identificat pentru fiecare client/tranzacție în parte.

„Orice contact dintre BNM și reprezentanții structurilor din Tiraspol, privind chestiunile care țin de competența BNM, se realizează exclusiv prin intermediul Biroului politici de reintegrare din cadrul Guvernului Republicii Moldova, în cadrul procesului de negocieri privind reglementarea transnistreană”, se mai arată în mesajul autorității monetare.

Instituția financiară a grupul Sheriff este Agroprombank. Holdingul „Sheriff”, controlat de milioanrul Victor Gușan, funcționează ca un stat în interiorul altui stat, fiind activ pe toate segmentele economiei – de la comerțul cu produse alimentare, automobile, carburanți, medicamente, producerea și exportul alcoolului la servicii hoteliere, telefonie fixă și mobilă, internet, bănci și asigurări, sport și presă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gusan #banca #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Forța Fermierilor a lansat critici dure la adresa premierului Dorin Recean, acuzându-l de manipulare în ceea ce privește compensațiile acordate fermierilor afectați de secetă. Organizația a subliniat că în „țările civilizate”, demnitarii de un asemenea rang demisionează după astfel de acțiuni.

„Domnul prim-ministru operează cu cifre greșite când insistă că statul a alocat 200 de milioane de lei fermierilor afectați de secetă. Realitatea este că doar 50 de milioane de lei au fost alocați la începutul anului și recent încă 100 de milioane de lei, pe principii discriminatorii. În România, toți fermierii afectați vor primi între 200 și 250 de euro pe hectar până la 15 octombrie”, a explicat Asociația Forța Fermierilor.

Asociația a punctat și diferențele majore dintre măsurile adoptate de România și cele din Republica Moldova, făcând referire la legea secetei adoptată recent de Parlamentul de la Chișinău. Printre cele mai importante critici:

1. Durata suspendării datoriilor: În România, suspendarea plăților se aplică pentru 12 luni, în timp ce în Moldova doar pentru 6 luni. Această perioadă scurtă nu oferă suficient sprijin agricultorilor care suferă de secetă pentru al treilea an consecutiv.

2. Suspendarea creditelor: În România, suspendarea plăților vizează toate creditele obținute începând din primăvara anului 2022, de când a început criza climaterică. În Moldova, suspendarea se aplică doar pentru creditele luate din 1 septembrie 2023, lăsând agricultorii cu datorii reeșalonate din 2022 expuși executărilor.

3. Condiții discriminatorii: Legea moldovenească impune ca fermierii să dețină acte de calamitate care să arate că 50% din suprafața cultivată a fost afectată, condiție considerată nedreaptă de fermieri.

4. Lipsa consultării publice: În România, ordonanța de urgență a fost discutată public timp de câteva săptămâni. În Moldova, legea a fost publicată în timpul ședinței guvernului și votată a doua zi în Parlament, fără a include propunerile asociației Forța Fermierilor.

În încheiere, asociația a solicitat un dialog public și constructiv cu președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului, guvernatorul BNM și premierul Recean. „Ne-am săturat de discuții sterile și de atitudinea arogantă a autorităților. Nu mai avem încredere în cuvintele ministrului Bolea și cerem un dialog real și sprijin concret pentru agricultori”, a transmis Forța Fermierilor.