Bani.md

Bucuroși de rezultat, dar triști că nu-și pot vinde strugurii. Ministrul Nicolae Ciubuc anunță cum pot fi ajutați agricultorii aflați în dificultate

Bucuroși de rezultat, dar triști că nu-și pot vinde strugurii. Ministrul Nicolae Ciubuc anunță cum pot fi ajutați agricultorii aflați în dificultate Foto simbol

Perioada recoltării strugurilor este în toi în Republica Moldova. Estimativ, peste 60% din producția totală a fost recoltată, iar producătorii deja se plâng că nu au unde să-și vândă marfa, or sunt nevoiți să o dea la preț mic – nici 2 lei pentru un kilogram de struguri.  

Situația în care agricultorii rămân cu strugurii pe podgorii, ori o culeg și umblă de la o fabrică la alta, cu speranța că vor găsi unde să-și vândă marfa, a ajuns în atenția autorităților. Acum mai bine de o săptămână, producătorii, exportatorii și procesatorii de struguri din Republica Moldova au fost convocați într-o ședință cu ministrul Agriculturii Dezvoltării Regionale și Mediului, Nicolae Ciubuc, de comun cu ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici.

Reporterul Bani.md a discutat cu ministrul Agriculturii, Nicolae Ciubuc, pentru a afla ce posibilități are statul de a ajuta agricultorii aflați în prag de disperare, inclusiv care sunt cauzele și soluțiile acestei probleme.  

Criza producătorilor de struguri – CAUZE?

Convocarea producătorilor, a exportatorilor și a autorităților la aceeași masă a avut loc pentru asigurarea faptului că ceea ce se întâmplă nu este o speculație sau această situație nu este creată artificial. Potrivit ministrului Ciubuc, la baza acestei probleme stau mai multe lucruri:

- în acest an avem un volum mai mare de struguri, față de anul trecut; 

- ploile din această vară și, mai ales cele de la începutul toamnei, au afectat esențial soiurile de struguri de masă, iar cei care cultivă struguri de masă au fost nevoiți să-și direcționeze marfa spre procesare.

Din aceste două considerente, a crescut simțitor volumul de struguri, direcționat spre fabricile de procesare. 

O altă problemă – numărul nu atât de mare de procesatori, întreprinderi vitivinicole. În prezent, avem circa 110 procesatori înregistrați.

Încă o problemă este capacitatea limitată a procesatorilor care nu pot să ia mai multă producție. Acest lucru este generat și de stocurile pe care procesatorii le au de anii trecuți.

„Deși am avut vânzări bune în domeniul vitivinicol în acest an, dar și anul trecut, oricum rămân stocuri destul de impunătoare, ceea ce înseamnă că procesatorii nu au vase de o capacitate suficientă pentru a lua strugurii și de a face vin”, spune ministrul Ciubuc.

Mai mult, mulți dintre procesatori și-au depășit cu 15-20% planurile de colectare.

Autoritățile au instituit o celulă de criză. Posibilități de intervenție?

MEI și MADRM au creat o celulă de criză, în cadrul  căreia să fie monitorizate stocurile și capacitățile disponibile la întreprinderile vitivinicole.

„Unde avem disponilitate, o să putem direcționa producătorii, ca să le micșorăm din povară. La fel, purtăm discuții cu întreprinderile care se ocupă cu distilarea vinurilor. Încercăm și pe această filieră să eliberăm capacitățile care sunt la moment ocupate și să direcționăm o parte din vinuri spre distilare. Evident, vom examina și posibilitățile statului de a interveni. La nivelul UE există diferite forme de intervenție în acest sens. La moment, estimăm care sunt costurile și  posibilitățile financiare, după care vom lua anumite decizii”, spune Nicolae Ciubuc.

Politicile statului și agricultorii

Totuși, ministrul spune că este dificil să spunem că această situație va fi deblocată într-o zi sau două.

„Pe viitor, va trebui să examinăm posibilitatea modificărilor în anumite politici care sunt promovate la nivel de minister. Spre exemplu, mai multe investiții pentru întreprinderile de procesare, în reutilare și extinderea capacităților de depozitare, creîndu-le și posibilități financiare prin subvenționare. În acest sens deja am discutat mai multe idei, ca să stimulăm în acest sens producătorii. De asemenea, am luat în vizor și anumite elemente de ordin fiscal, care sunt catalogate de vinificatori drept bariere sau lacune de ordin legislativ, în politicile de impozitare a producătorilor de alcool.

Desigur vom examina și alte posibilități, inclusiv diversificarea pieței  de desfacere. Sunt mai multe inițiative de accedere pe piețe de desfacere. Spre exemplu, Acordul de Liber Schimb cu China, care, consider că ar duce la o creșere esențială  a potențialului nostru de  realizare a producției vinicole. Piața chineză este una imensă și este una foarte atractivă”, spune Ciubuc.

Criza producătorilor – SOLUȚII?

Deocamdată, agricultorii care încă mai au de cules strugurii de pe podgorii sunt îndemnați să facă vin în condiții de casă:

„Cea mai bună soluție, pentru moment, este procesarea strugurilor, chiar și în condiții de casă, fabricarea vinului de casă, cu comercializarea lui ulterioară pe piața locală. Ori, identificarea diferitor fabrici care activează. Noi vom facilita acest proces, pentru depistarea procesatorilor care achiziționează struguri și sunt dispuși să mai ia struguri”, spune ministrul.

O altă soluție, dar una pe termen mai lung, ar fi redirecționarea agricultorilor spre soiurile de struguri solicitate de procesatori, și anume soiurile europene, care sunt crescute cu respectarea cerințelor europene.

„În acest an, și chiar în ultima perioadă se simte un interes tot mai mic pentru soiurile hibrid. Fabricile care pun accent pe calitate nu solicită astfel de struguri”. 

Struguri de calitate – preț și interes mai mare

Despre calitatea strugurilor vorbește și vicedirectoarea Proiectului de Competitivitate din Moldova, finanțat de USAID și Guvernul Suediei, Diana Lazăr.

În prezent, Proiectul de Competitivitate asistă 40 de companii ca acestea să cumpere sau să producă struguri de calitate înaltă, din care să producă vinuri de calitate, cu un preț mare, ceea ce le permite să și plătească mai mult pentru struguri. 

„În acest an am avut unele companii care au dat pentru un kilogram de struguri 7 și chiar 10 lei, struguri de foarte bună calitate. De ce? Pentru că ele produc un vin de calitate de indicație geografică, cu care câștigă medalii la nivel internațional și îl vinde scump. Deci el își permite. Acele companii care produc un vin vrac, de o calitate incipientă, ele nu pot să-și permită să plătească un preț mare pentru struguri”, explică Diana Lazăr.

Companiile cu care lucrează cei din cadrul Proiectului de Competitivitate deja au contactele prestabilite. Există vinării care își stabilesc din timp prețul la struguri. Astfel, ei își au garantată cantitatea necesară, conform modelului de business bine pus la punct.

Statul nu trebuie să se implice prea mult, ci producătorii

Potrivit Dianei Lazăr, una din probleme nu ține neapărat de necesitatea implicării statului: „Statul nu trebuie să se implice prea mult, pentru că ar putea să devieze acest mecanism de piață. Lucrurile trebuie să stea invers: Noi, împreună cu autoritățile statale trebuie să stabilim unde acest mecanism nu lucrează. Trebuie să lucrăm și mai mult la exportul de vinuri bune și scumpe, pe piețele care au capacitate să plătească prețuri mari pentru vinuri. Wine of Moldova dă încetișor roade, dar nu imediat. Mulți dintre producători fac vinuri de o calitate incipientă, de intrare în gamă sau la limita de jos. Ei, oarecum, așteaptă până în ultimul moment să cumpere struguri, iar asta afectează în primul rând agricultorul, țăranul care crește strugurii. Asemenea producători trebuiesc trași din această zonă”.

„Agricultorul, ghidat de agronomul fabricii”

O altă soluție ar fi educarea țăranilor, agricultorilor, ca ei să încheie contracte și să planifice totul din timp cu fabricile.

„De obicei, fabricile deja știu ce vor să producă pentru că au un plan de producere pentru anul următor sau chiar și mai mult. Ulterior, agricultorul trebuie să fie ghidat de agronomul fabricii: cum să o curețe, cum să o stropească. Fabricile ar putea să facă asta, dar trebuie să existe un interes de piață. Fabrica să fie singură interesată de asta”, spune vicedirectoarea Proiectului de Competitivitate.

Diana Lazăr sugerează că ar fi cazul ca Asociația Producătorilor de Struguri să fie mai solidari, să negocieze cu vinăriile, ca să fie încheiate niște contracte, cu niște clauze flexibile. În aceste cazuri, agricultorii vor primi și o îndrumare agro-tehnologică despre cum să-și organizeze podgoria.

„De multe ori, vinăriile spun «Eu nu pot să primesc așa struguri, eu nu l-am rugat pe țăran să vină la poartă». Și asta pentru că ei au un plan și așteaptă anume pe cei cu care au încheiat contracte, care au un anumit soi, de o anumită calitate. Se mai întâmplă că și agricultorii vin cu struguri de o calitate proastă, cu mucegai sau culeși incorect.

Este nevoie de o școlarizare, dar cum să faci școlarizarea, dacă țăranii, pe lângă o jumătate sau un hectar de viță de vie, pe lângă asta mai are și porumb și floarea soarelui și altele. El nu poate să fie specializat doar pe viță de vie. De asta trebuie să existe anumite cooperative de producție, iar statul să le stimuleze”, explică Lazăr.

Pentru acest an, este puțin probabil să se găsească o soluție pentru toți agricultorii care nu au ce face cu strugurii. Viziunea trebuie să fie una pe termen lung, cu măsuri sistemice implementate atât de cхtre stat, cât și de către producătorii de struguri și vin.

Datele statistice arată că în perioada ianuarie – iunie a anului curent, Republica Moldova a exportat struguri de aproximativ zece milioane de lei. Majoritatea cantităților de struguri sunt exportate în România, Federația Rusă și Belarus. Pentru exportul în UE, Republica Moldova beneficiază de contingentul tarifar de export de zece mii de tone de struguri anual. Pentru anul curent, contingentul tarifar a fost valorificat în proporție de 60% sau 5950 tone.

Tags

Caută

Cursul Valutar BNM

MDL RATĂ TREND
EUR 20.2254 -0.0000
USD 16.3935 -0.0000
RUB 0.2660 -0.0000
RON 4.3374 -0.0000
UAH 0.6300 -0.0000