Capcanele plăților online, explicate de specialiști. La ce trebuie să fim atenți

Plățile online au adus numeroase avantaje pentru utilizatorii din Moldova, dar implică și anumite riscuri. Deși în fiecare lună în Moldova se efectuează aproximativ 15 milioane de operațiuni cu cardul, valoarea fraudelor înregistrate este nesemnificativă, reprezentând doar 0.01% din valoarea totală a operațiunilor cu cardul. Cu toate acestea, este esențial să fim conștienți de tipurile de riscuri cu care ne putem confrunta și să învățăm cum să le evităm, susține Banca Națională a Moldovei.

Tehnicile de fraudare cele mai frecvente includ phishing-ul, ingineria socială, fraudele cu plată anticipată, vânzarea de produse sau servicii fictive și atacurile prin acces la distanță (malware).

Phishing-ul constă în folosirea de pagini de internet banking false sau clone pentru a fura datele de securitate ale victimelor. Aceste pagini sunt accesate prin linkuri trimise prin email, SMS sau mesagerie, sub pretextul unor „actualizări” urgente ale contului bancar. Prevenirea acestui tip de fraudă se poate face prin evitarea deschiderii linkurilor din surse necunoscute și verificarea autenticității site-ului.

Ingineria socială implică manipularea victimelor pentru a le transfera bani, escrocii pretinzând că sunt rude sau prieteni aflați în situații de urgență. Aceștia pot imita vocea unei persoane cunoscute sau se pot prezenta drept angajați ai băncii. Pentru a preveni acest tip de fraudă, este recomandat să verificați întotdeauna identitatea persoanei care vă solicită bani și să nu transferați bani fără confirmare directă.

Fraudele cu plată anticipată implică solicitarea unei mici plăți în avans pentru a primi o sumă mare de bani sau pentru a accesa un premiu. Pentru a evita acest tip de fraudă, este important să fiți sceptici cu privire la oferte care par prea bune pentru a fi adevărate și să nu efectuați plăți în avans pentru premii sau moșteniri.

Vânzarea de produse sau servicii fictive presupune efectuarea unei comenzi online și achitarea acesteia, dar bunurile nu sunt livrate sau serviciile nu sunt prestate. Pentru a preveni acest tip de fraudă, utilizați doar site-uri de încredere și verificați recenziile altor utilizatori înainte de a face o achiziție.

Atacurile prin acces la distanță (malware) implică instalarea de aplicații malițioase pe dispozitivul victimei pentru a intercepta datele sau pentru a obține acces la conturi bancare. Prevenirea acestui tip de fraudă se poate face prin instalarea unui software de securitate robust și evitarea oferirii accesului la distanță necunoscuților.

Recomandările pentru siguranța plăților online includ verificarea sursei mesajelor și evitarea deschiderii linkurilor sau atașamentelor din emailuri sau mesaje nesolicitate, utilizarea autentificării în doi pași pentru a adăuga un nivel suplimentar de securitate conturilor, monitorizarea periodică a tranzacțiilor pentru a depista orice activitate suspectă și informarea constantă despre cele mai recente metode de fraudă și măsurile de prevenire.

Deși riscurile asociate plăților online sunt reale, măsurile de precauție pot reduce semnificativ șansele de a deveni o victimă a fraudei.

#online #riscuri #plati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”