Cât aur întră în Cupa Mondială FIFA şi la cât este evaluat cel mai scump şi mai râvnit trofeu sportiv din lume

27 Nov. 2022, 04:14
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Nov. 2022, 04:14 // Actual //  bani.md

Cupa FIFA este realizată din aur de 18 carate și are 36,5 cm. Trofeul cântăreşte 6,2 kg. La momentul creării sale, cupa valora 23.400 de dolari. Astăzi valoarea ei este de zece ori mai mare, de 286.600 de dolari. „Valoarea reală este semnificativ mai mare, cupa de aur fiind evaluată la aproximativ 20 de milioane de dolari, ceea ce îl face cel mai scump trofeu sportiv”, spune Daniel Vasilev, economist Tavex Group.

Deoarece aurul este întotdeauna asociat succesului, echipa câștigătoare a Cupei Mondiale FIFA primește o cupă de aur, iar jucătorii echipei respective medalii din aur. După cum povesteşte Vasilev, economistul şef al Tavex Group România „Trofeul FIFA actual este creația lui Silvio Gadzaniga, care a înlocuit-o pe zeița Nike (creat în 1929, pentru prima Cupă Mondială de Fotbal din Uruguay, în stil Art Deco de către artistul Abel Lafleur) cu doi sportivi anonimi victorioși.

Cupa FIFA actuală este realizată din aur de 18 carate și are 36,5 cm. Deoarece aurul este mult mai dens decât argintul, trofeul este semnificativ mai greu – aproape 6,2 kg. „Din nou, spre deosebire de prima cupă, trofeul actual este gol, altfel ar fi prea greu pentru a fi ridicat de către fotbaliștii victorioși”, spune Daniel Vasilev.

Interesant, conținutul de aur pur la momentul creării sale valora 23.400 de dolari. Astăzi este de peste zece ori mai mult – 286.600 de dolari. Dar valoarea sa reală este semnificativ mai mare, cupa de aur fiind evaluată la aproximativ 20 de milioane de dolari, ceea ce îl face cel mai scump trofeu sportiv.

Noul trofeu a debutat la Cupa Mondială din Germania de Vest din 1974, câștigată de gazde cu 2-1 împotriva Olandei. De atunci, trofeul realizat în întregime manual (inclusiv replicile sale) a fost câștigat de șapte țări. Dar ce primesc de fapt câștigătorii?

Ce se întâmplă cu trofeul din aur de la Mondialele FIFA şi până în ce an cupa mai permite înscrierea câştigătorilor în interiorul ei

Ţările câștigătoare ale Cupei Mondiale la fotbal nu păstrează originalul pentru totdeauna. În schimbprimesc o suliță de bronz aurit. Astăzi, trofeul original de aur părăsește Muzeul FIFA din Zurich doar pentru ceremoniile oficiale, inclusiv ceremonia de premiere după finală, câștigătorul luând acasă o replică. Până în 2002 însă, jucătorii nu doar că au ridicat cupa de aur inițială, dar țara câștigătoare avea dreptul să o păstreze și să o afișeze public până la următoarea Cupă Mondială. „Deoarece aurul este un metal moale, iar jucătorii euforici nu au neapărat prea multă grijă cum o mânuiesc, trofeul FIFA este restaurat după fiecare turneu. Acest proces presupune curățarea și, uneori, chiar acoperirea trofeului cu un strat nou subțire din aur”, spune Vasilev.

Numele fiecărui câștigător al Cupei Mondiale FIFA este gravat pe partea inferioară a cupei. Țara și anul în care a câștigat sunt scrise în spirală. Interesant este că mai există loc doar până la competiția jubiliară, care va avea loc în 2030. Atunci se va schimba fie designul soclului, fie fontul cu care sunt scrise numele câștigătorilor.

Realitatea Live

17 Ian. 2026, 11:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Ian. 2026, 11:46 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!