Câți bani a pierdut BNM de la schimbul valutar în anul 2022

Banca Națională a Moldovei a contabilizat un profit de 2,1 miliarde de lei în anul 2022, de două ori mai mare față de anul precedent, arată raportul instituției centrale.

Dacă în 2021 profitul BNM ce urma a fi distribuit a fost de 294,3 milioane de lei, în 2022 pierderea totală a constituit 500,5 milioane de lei. Acest lucru s-a datorat alocării a 2,6 miliarde de lei pentru acoperirea pierderilor de schimb valutar din reevaluarea rezervelor valutare, în timp ce în 2021 acest indicator a constituit 778,4 milioane de lei.

În plus, alte 6,3 milioane de lei au fost alocate pentru acoperirea pierderilor din diferențele de reevaluare a metalelor prețioase. Potrivit situațiilor financiare, veniturile din dobânzi ale BNM din plasamente pe termen scurt în 2022 au crescut de aproape 19,5 ori, comparativ cu anul precedent – de la 19,3 mil. lei la 375,6 mil. lei. În același timp, veniturile din dobânzi din valori mobiliare au crescut de 3,5 ori – de la 155,4 mil. lei la 545,1 mil. lei, iar veniturile din dobânzi din credite și REPO au crescut de aproape 102 ori – de la 2,7 mil. lei la 274,6 mil. lei.

Potrivit BNM, profitul său total din tranzacții, diferențe de curs valutar și reevaluarea valorilor mobiliare în 2022 a fost de 3 miliarde 342,3 milioane de lei, față de 947,5 milioane de lei în anul precedent (de 3,5 ori mai mare). Pierderile din reevaluarea titlurilor de valoare în 2022 s-au ridicat la 21,6 milioane de lei față de un profit de 2,54 milioane de lei în anul precedent. Cheltuielile legate de deprecierea activelor financiare au scăzut cu 18% – de la 47,93 milioane de lei la 39,3 milioane de lei în cursul anului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#schimb valutar #BNM #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criza politică din România pune presiune tot mai mare pe economie, iar leul a ajuns cea mai slabă monedă din Europa Centrală și de Est. După căderea Guvernului Bolojan și destrămarea coaliției de guvernare, moneda românească a înregistrat cea mai abruptă depreciere din istorie, în timp ce dobânzile la împrumuturi au rămas cele mai ridicate din regiune.

Analiștii economici susțin că instabilitatea politică a afectat direct încrederea piețelor financiare. PSD a ieșit de la guvernare, s-a aliat cu AUR și a susținut moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Executivului. În acest context, presiunea asupra leului s-a accentuat, iar Banca Națională a României a fost nevoită să intervină din rezervele valutare pentru a menține cursul sub pragul de 5,1 lei pentru un euro.

Potrivit analiștilor de la Erste Bank, „instabilitatea politică în creștere cântărește greu în piață”, în condițiile în care cursul valutar continuă să urce, iar dobânzile se mențin peste 7%.

Deprecierea monedei românești începe deja să fie resimțită de populație. Cum România depinde în mare măsură de importuri, scumpirile afectează aproape toate domeniile – de la alimente și chirii, până la automobile și credite bancare. La casele de schimb valutar, euro a ajuns să fie vândut cu aproximativ 5,25 lei, un nivel record pentru piața românească.

Economiștii avertizează că inflația ar putea crește cu încă două procente din cauza evoluției cursului valutar. Ratele la creditele în euro au început deja să crească, iar chiria pentru un apartament cu două camere s-a majorat într-o singură săptămână cu peste 80 de lei.

Oficialii BNR recunosc că banca centrală poate doar să limiteze efectele, nu să rezolve cauza problemelor. „Încercăm să gestionăm situația cu toate resursele și armele pe care le avem la dispoziție, dar răspunsurile sunt în altă parte, nu sunt la Banca Națională”, au transmis reprezentanții instituției.

Îngrijorările se extind și în rândul agențiilor internaționale de rating. Standard & Poor’s a avertizat că România riscă o retrogradare a ratingului de țară, ceea ce ar duce la împrumuturi mai scumpe pentru stat și, implicit, la noi presiuni fiscale asupra populației. Și Fitch Ratings și-a exprimat temerile privind deteriorarea situației fiscal-bugetare pe fondul crizei politice.