Cea mai mare bancă comercială din Republica Moldova se va lista la Bursa de Valori București

Cea mai mare instituție financiară din Moldova, maib, a decis cu privire la o plasare de acțiuni (IPO) la Bursa de Valori București.

Echipa maib a luat inițial în considerare mai multe piețe unde ar putea plasa actele băncii, dar decizia a fost luată în favoarea Bucureștiului, a anunțat, într-o conferință de presă la Chișinău, președintele băncii, Giorgi Shagidze, citat de Infotag.

Variantele indicate anterior pentru listare erau Londra, Amsterdam, Varșovia și București.

Banca are 58 de sucursale, 62 de agenții, peste 2.200 de angajați și circa 900.000 clienți activi, dintre care 443 clienți corpotativi, având un portofoliu de credite de peste 19 miliarde lei moldovenești (981 milioane euro) și depozite de peste 26 miliarde lei moldovenești. El a precizat că IPO-ul va juca rolul unui flagship pentru integrarea afacerilor moldovenești pe piața financiară internațională.

„Când cea mai mare bancă emite un IPO, aceasta acționează ca o poartă deschisă pentru a atrage noi investitori în țară. Se uită la țară, în general, și apoi își asumă riscurile investiției. Prima lor decizie va fi să investească în maib, iar apoi în alte active din Moldova”, a spus bancherul. Banca se pregătește să plaseze titluri de valoare în prima jumătate a anului 2023, dar nu exclude posibilitatea ca acest lucru să se întâmple mai devreme.

În 2018, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), alături de două fonduri de private equity, a cumpărat un pachet de peste 41% din acțiunile Moldova Agroindbank, cea mai mare bancă comercială din Republica Moldova. Prețul tranzacției se ridică la circa 23 de milioane de euro. BERD a cumpărat participația la B.C. Moldova Agroindbank S.A (maib), alături de fondurile Invalda și Horizon Capital, de la Agenția Proprietății Publice din Republica Moldova, achiziția fiind făcută prin intermediul companiei HEIM Partners, deținută de cele trei cumpărători.

BERD este un investitor important în sectorul bancar din Republica Moldova și cel mai mare investitor instituțional în economia moldovenească. Totodată, BERD, care este și acționar minoritar la Banca Transilvania, a sprijinit intrarea băncii românești în acționariatul Victoriabank, a treia instituție de credit de peste Prut. Banca Transilvania a cumpărat 44,6% din acțiunile Victoriabank. Cumulat, BERD și Banca Transilvania dețin împreună 72,2% din Victoriabank.

#banca #MAIB #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Forța Fermierilor a lansat critici dure la adresa premierului Dorin Recean, acuzându-l de manipulare în ceea ce privește compensațiile acordate fermierilor afectați de secetă. Organizația a subliniat că în „țările civilizate”, demnitarii de un asemenea rang demisionează după astfel de acțiuni.

„Domnul prim-ministru operează cu cifre greșite când insistă că statul a alocat 200 de milioane de lei fermierilor afectați de secetă. Realitatea este că doar 50 de milioane de lei au fost alocați la începutul anului și recent încă 100 de milioane de lei, pe principii discriminatorii. În România, toți fermierii afectați vor primi între 200 și 250 de euro pe hectar până la 15 octombrie”, a explicat Asociația Forța Fermierilor.

Asociația a punctat și diferențele majore dintre măsurile adoptate de România și cele din Republica Moldova, făcând referire la legea secetei adoptată recent de Parlamentul de la Chișinău. Printre cele mai importante critici:

1. Durata suspendării datoriilor: În România, suspendarea plăților se aplică pentru 12 luni, în timp ce în Moldova doar pentru 6 luni. Această perioadă scurtă nu oferă suficient sprijin agricultorilor care suferă de secetă pentru al treilea an consecutiv.

2. Suspendarea creditelor: În România, suspendarea plăților vizează toate creditele obținute începând din primăvara anului 2022, de când a început criza climaterică. În Moldova, suspendarea se aplică doar pentru creditele luate din 1 septembrie 2023, lăsând agricultorii cu datorii reeșalonate din 2022 expuși executărilor.

3. Condiții discriminatorii: Legea moldovenească impune ca fermierii să dețină acte de calamitate care să arate că 50% din suprafața cultivată a fost afectată, condiție considerată nedreaptă de fermieri.

4. Lipsa consultării publice: În România, ordonanța de urgență a fost discutată public timp de câteva săptămâni. În Moldova, legea a fost publicată în timpul ședinței guvernului și votată a doua zi în Parlament, fără a include propunerile asociației Forța Fermierilor.

În încheiere, asociația a solicitat un dialog public și constructiv cu președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului, guvernatorul BNM și premierul Recean. „Ne-am săturat de discuții sterile și de atitudinea arogantă a autorităților. Nu mai avem încredere în cuvintele ministrului Bolea și cerem un dialog real și sprijin concret pentru agricultori”, a transmis Forța Fermierilor.