China declară ilegale toate tranzacţiile cu criptomonede. Cele mai populare monede digitale

Banca centrală a Chinei a declarat că trebuie interzise toate tranzacţiile cu monede digitale, în ceea ce reprezintă cea mai recentă rundă de represalii lansate de autorităţi asupra industriei, conform Bloomberg.

Criptomonedele, inclusiv Bitcoin şi Tether, nu reprezintă monede fiduciare şi nu pot circula în interiorul pieţei, spune Banca Populară a Chinei. Astfel, toate tranzacţiile cu monede virtuale – incluzând aici serviciile furnizate rezidenţilor domestici de către exchange-urile străine – reprezintă activităţi financiare ilicite, reiese dintr-o declaraţie a instituţiei, scrie Ziarul Financiar.

Bitcoinul a scăzut cu aproape 3% în ultimele 24 de ore. Totodată, Ethereum şi XRP au înregistrat un declin de aproape 7%. Cardano este pe minus cu circa 2%, potrivit datelor agregate de CoinDesk.

Între timp, agenţia chineză de planning economic a subliniat caracterul urgent al eliminării proceselor de minare de criptomonede, măsurile fiind necesare pentru îndeplinirea obiectivelor privind emisiile de carbon.

O serie de analize realizate de banca centrală olandeză şi MIT arată că o singură tranzacţie cu Bitcoin generează aceeaşi cantitate de deşeuri electrice ca aruncarea la gunoi a două iPhone-uri.

„Estimăm că întreaga reţea de Bitcoin trece anual prin 30 de kilotone metrice de echipament. Numărul se compară cu totalul deşeurilor generate de micile echipamente IT şi telecom într-o ţară ca Olanda”, reiese dintr-un studiu publicat în Resources, Conservation and Recycling.

#interzice #scadere #tranzactii #criptomonede #bitcoin #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova, tradițional unul dintre marii exportatori de ulei de floarea-soarelui, înregistrează schimbări majore pe piață, iar importurile cresc pe fondul problemelor din industria locală de procesare, arată o analiză a economistului Iurie Rija.

Datele analizate arată că în sezonul 2025–2026 (iulie 2025 – aprilie 2026), importurile de ulei de floarea-soarelui au urcat la 12.896 tone, în timp ce exporturile au ajuns la 73.322 tone. Deși exporturile și-au revenit față de sezonul precedent, raportul dintre export și import s-a redus semnificativ la 1 la 5,7, comparativ cu 1 la 43 în perioadele considerate normale.

Economistul susține că această schimbare reflectă o problemă structurală: procesarea internă funcționează sub capacitate, iar o parte importantă a materiei prime părăsește țara sub formă de semințe neprocesate, ceea ce obligă piața internă să acopere o parte din necesarul de ulei prin importuri.

Unul dintre cele mai surprinzătoare aspecte evidențiate în analiză este situația companiei „Floarea Soarelui”, controlată de milioanarul Vaja Jhashi, considerată simbolul industriei locale de procesare. Dacă în anii de vârf uzina exporta peste 180.000 de tone de ulei anual, acum aceasta a ajuns în postura de importator și a adus în perioada ianuarie–aprilie 2026 circa 985 de tone de ulei rafinat din Ucraina.

Potrivit lui Iurie Rija, compania și-a epuizat stocurile de semințe disponibile pentru procesare și a fost nevoită să recurgă la importuri pentru a onora contractele comerciale existente. În paralel, reluarea producției la volume reduse a devenit nerentabilă din cauza costurilor fixe ridicate.

Analiza mai arată că traderii au fost mai competitivi decât procesatorii în relația cu fermierii, oferind plăți rapide pentru recoltă. Astfel, materia primă a fost exportată înainte să ajungă la fabrici, ceea ce a dus la situația în care una dintre cele mai mari uzine de procesare din Republica Moldova importă acum produsul pe care îl producea anterior în cantități mari.