Chișinău: Orașul sufocat de mașini – 25% din spațiul urban ocupat de autoturisme

Problema densității autoturismelor în Chișinău a devenit o provocare majoră, potrivit economistului Veaceslav Ioniță. Într-o analiză recentă, acesta a evidențiat faptul că autoturismele ocupă deja 25,8% din suprafața urbană destinată transportului, comparativ cu 18,3% în 2015. Practic, o pătrime din spațiul stradal este acoperit de mașini, blocând circulația normală.

„Din trei benzi de circulație, două sunt transformate spontan în parcări”, notează Ioniță, subliniind că Chișinăul este un exemplu clasic de oraș sufocat de un număr necontrolat de autoturisme. Spre comparație, în municipii mai mici, precum Comrat sau Hâncești, autoturismele ocupă doar 1% din spațiul urban destinat transportului.

Pentru a aborda această problemă, Ioniță propune introducerea unei taxe de parcare, măsură care ar putea genera între 100 și 200 milioane lei anual. Fondurile ar putea fi utilizate pentru subvenționarea transportului public, încurajând astfel utilizarea acestuia în detrimentul autoturismelor.

Un exemplu de succes este Tokyo, unde 93% din deplasări sunt realizate cu transportul public, iar numărul de mașini pe cap de locuitor este cu 35% mai mic decât în Chișinău. În capitala Japoniei, parcările stradale sunt inexistente, iar traficul rutier este fluid.

„Este timpul să luăm măsuri concrete pentru a elibera Chișinăul de sufocarea cauzată de autoturisme”, concluzionează Veaceslav Ioniță, avertizând asupra riscului ca orașul să devină complet imobil în lipsa unor soluții urgente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#parcare #mașini #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea consumului de energie electrică cu doar 3% la nivel național a fost una dintre măsurile-cheie prin care autoritățile au reușit să evite o criză în sistemul electroenergetic, într-un context în care Republica Moldova se confrunta cu un deficit de până la 400 MW și riscuri reale de deconectări, potrivit raportului Centrului de management al crizelor, în contextul crizei energetice din martie 2026

Documentul scoate la iveală vulnerabilități ale sistemului energetic, inclusiv dependența critică de infrastructura externă și riscuri persistente care pot genera noi crize fără avertisment.

Unul dintre cele mai grave scenarii identificate vizează un deficit de până la 350–400 MW, în cazul unor noi avarii sau atacuri asupra infrastructurii energetice din Ucraina.
Această cantitate reprezintă o parte semnificativă din consumul național și ar putea duce la deconectări controlate ale consumatorilor.

Raportul arată că Moldova depinde în mare măsură de o singură linie de import – Vulcănești–Isaccea – care nu asigură securitatea sistemului în caz de avarie. Orice întrerupere pe această rută poate reduce drastic capacitatea de import și crește riscul de blackout.

În același timp, producția internă de energie este în scădere sezonieră, de la circa 200 MW în sezonul rece la doar 60 MW în lunile de primăvară și vară, ceea ce amplifică presiunea asupra importurilor.

Raportul mai evidențiază că, în situații de criză, Moldova este nevoită să cumpere energie la prețuri de „penalizare”, mult peste nivelul pieței, ceea ce ar putea duce ulterior la majorări de tarife pentru consumatori.