De ce le e frică SUA și UE să confiște rezervele Rusiei din străinătate: Motivul neștiut legat de China

În timp ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă pentru al doilea an, aliații occidentali ai Ucrainei se tem să confiște 300 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate. Cu toate acestea, Occidentul se teme probabil că China își va retrage rezervele occidentale în valoare de 3.000 de miliarde de dolari.

După începutul războiului lui Putin din Ucraina, Occidentul a înghețat 300 de miliarde de dolari din rezervele federale ale Rusiei, care sunt deținute în principal în obligațiuni guvernamentale din Statele Unite, Marea Britanie și Germania, potrivit Euromaidan Press.

Acești bani ar putea fi cheltuiți fie pentru a acoperi propriile cheltuieli ale Occidentului pentru război, fie pentru a finanța ajutor suplimentar și reconstrucția Ucrainei. „În loc să trimită banii rușilor pentru reconstrucția Ucrainei chiar acum, ei rămân în conturi și așteaptă în liniște, ca la sfârșitul războiului să se întoarcă la Moscova”, rezumă analistul ucrainean Bohdan Miroșnicenko.

Guvernele occidentale știu exact câte obligațiuni au fost emise către Rusia și ce bănci au fost implicate în tranzacții atât de mari. Cu toate acestea, țările sunt reticente în a crea un mecanism pentru confiscarea acestor bunuri.

Țările europene și Statele Unite ar putea folosi instrumente similare folosite de Ucraina. Cu toate acestea, ei nu îndrăznesc să încalce imunitatea suverană, împiedicând o țară să ia banii altei țări, chiar dacă Rusia a încălcat numeroase reguli din Carta ONU și a comis crima de agresiune, ceea ce îi anulează imunitatea.

Se pare că principalul motiv al inacțiunii este teama de a pierde alte investiții, inclusiv peste 3 trilioane de dolari din rezerve chineze în monede occidentale. În cazul în care țările occidentale arată că sunt gata să confiște activele în caz de războaie împotriva țărilor terțe, China și alte țări asiatice și africane își pot retrage parțial rezervele și le pot converti în aur sau yuani.

În loc să confiște banii ruși, UE speră în implementarea rezoluției ONU privind reparațiile adoptată la 14 noiembrie 2022. Potrivit rezoluției, țările ar trebui să creeze un fond internațional care să acumuleze active rusești și să le folosească pentru a reconstrui Ucraina. Cu toate acestea, o jumătate de an mai târziu, implementarea rezoluției rămâne în stadiul de negocieri.
După ocuparea Crimeei și începutul războiului din Donbas în 2014, Banca Centrală a Rusiei a acumulat bani pentru un nou război. Rezervele internaționale ale Rusiei au crescut de la 385 de miliarde de dolari în 2014 la 630 de miliarde de dolari în 2022. Cele 300 de miliarde de dolari înghețate reprezintă mai puțin de jumătate din rezervele rusești, iar înghețarea lor a avut un impact redus.

Anticipând noi sancțiuni, Rusia a redus și ponderea activelor în dolari americani și lire sterline și a crescut ponderea activelor în euro și yuani. În special, obligațiunile de trezorerie americane în valoare de 150 de miliarde de dolari în 2014 au scăzut la 5 miliarde de dolari în 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezerve #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sancțiunile impuse de SUA asupra băncilor rusești au forțat companiile din Rusia să adopte scheme mai complicate și uneori dubioase pentru efectuarea plăților către furnizorii chinezi, în condițiile în care China rămâne principalul partener comercial al Rusiei.

Pe 21 noiembrie, peste 50 de bănci rusești, inclusiv cele care mai permiteau transferuri directe către China, au fost incluse pe lista de sancțiuni a SUA. Ca răspuns, au devenit tot mai populare serviciile agenților chinezi de plată, care facilitează transferurile prin metode neconvenționale.

„O companie chineză îți propune să plătești în ruble în baza unui contract de agent, iar de restul procesului de transfer se ocupă ei”, explică un importator rus care a adoptat această metodă încă din octombrie. El susține că plățile pentru bunuri precum haine și încălțăminte din fabricile chineze au fost finalizate în doar două zile, notează The Moscow Times.

Consultanții în comerț exterior explică faptul că aceste scheme implică de obicei compensări reciproce între agenții chinezi și exportatorii ruși. În acest caz, transferurile sunt gestionate prin acorduri între părți, minimizând riscurile. Comisioanele percepute de agenți variază între 2,5% și 3% pentru bunuri nesancționate, ajungând până la 15% pentru produse sancționate sau cu utilizare dublă.

Pentru unele bănci rusești sancționate, agenții chinezi oferă comisioane de doar 1%, utilizând veniturile din exportul de materii prime rusești. Totuși, această schemă este aplicabilă doar în anumite regiuni ale Chinei și în anumite bănci care gestionează astfel de tranzacții.

O parte dintre agenți operează prin așa-numitele „scheme cargo”, aducând bunuri în Rusia fără documente legale sau prin metode de contrabandă. După sancțiunile din noiembrie, aceste metode au devenit aproape inevitabile pentru importatorii de produse sancționate sau cu dublă utilizare.

Pentru a reduce riscurile, agenții oferă asigurări împotriva pierderii sau confiscării mărfurilor, însă costul acestora poate ajunge la 15% din valoarea bunurilor. „Dacă vrei să aduci un drone avansat din China, aceasta ar putea fi cea mai sigură opțiune”, a declarat un importator.

Pentru cei care importă produse nesancționate, o altă problemă este deprecierea abruptă a rublei. Devalorizarea monedei rusești cu peste 10% a dus la oprirea temporară a livrărilor din partea unor platforme comerciale chineze și la întârzieri anunțate de furnizori, ceea ce complică și mai mult situația importurilor în Rusia.