Electricitatea din România „curentează” Republica Moldova! Prețul a ajuns la 1000 de euro/MWh

Prețul energiei electrice tranzacționate pentru ziua de mâine, 3 septembrie, a atins un nou record în România, ajungând la 5000 de RON sau echivalentul a 1000 de euro pe megawatt-oră (MWh), conform datelor furnizate de OPCOM. În intervalele orare de vârf ale serii, între orele 20 și 21, când cererea este maximă și nu sunt disponibile surse de energie fotovoltaică, prețurile au sărit la peste 1000 de euro/MWh, cu valori de 5.084 și 5.001 lei/MWh.

Recordul anterior al acestui an a fost înregistrat pe 18 iulie, când prețul a atins 4.551 de lei/MWh în aceleași intervale orare, într-o perioadă cu temperaturi extrem de ridicate. În plus, graficele OPCOM arată că tranzacțiile din aceste intervale au fost semnificative din punct de vedere valoric, cu volume de peste 2.200 MWh fiecare.

Republica Moldova, care importă din România aproximativ 5% din necesarul său de energie, se confruntă acum cu o presiune suplimentară din cauza creșterii dramatice a prețurilor. Autoritățile moldovenești monitorizează îndeaproape situația pentru a gestiona impactul asupra consumatorilor locali și a asigura stabilitatea aprovizionării.

#opcom #Energie #import #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.