Escaladarea tensiunilor în Orientul Mijlociu aprinde prețurile petrolului

Preţurile petrolului au urcat luni cu peste 3%, a cincea sesiune de creştere consecutivă, pe fondul temerilor privind escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, ceea ce ar putea afecta livrările de ţiţei, transmit Bloomberg şi Reuters.

La bursa ICE Futures, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului a crescut cu 2,64 dolari, la 82,30 dolari, în timp ce la bursa New York Mercantile Exchange (Nymex), cotaţia barilului de petrol ”light sweet crude” a urcat cu 3,22 dolari, la 80,06 dolari.

În timp ce SUA cred că săptămâna aceasta ar putea avea loc un atac al Iranului asupra Israelului, există indicii că cererea ar putea afectată, ceea ce a determinat Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) să înrăutăţească estimarea privind creşterea cererii globale de petrol în 2024, citând datele mai slabe decât se aştepta din primul semestru şi aşteptările mai reduse din China.

În raportul său lunar, OPEC a informat că se aşteaptă ca pe plan global cererea de petrol să urce cu 2,11 milioane de barili pe zi (bpd) în 2024 (faţă de un nivel de 2,25 previzionat luna trecută), şi cu 1,78 milioane bpd în 2025 (de la 1,85 milioane bpd în iulie).

„Pieţele sunt din ce în ce mai îngrijorate de extinderea conflictului din Orientul Mijlociu, ceea ce ar putea determina Israelul să vizeze petrolul iranian, fiind afectată şi producţia de ţiţei a altor state din zonă, inclusiv Irak”, a avertizat John Kilduff, de la compania Again Capital LLC.

„Preţul este susţinut de datele economice peste aşteptări din SUA, care au atenuat temerile privind o recesiune în SUA”, a apreciat Tony Sycamore, analist la IG.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#baril #preturi #petrol #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria externă totală a Republicii Moldova a atins 10,49 miliarde de dolari în 2024, arată raportul actualizat al Băncii Mondiale privind finanțarea externă. Nivelul datoriei continuă să crească și este echivalent cu 153% din exporturile țării și 57% din venitul național brut, ceea ce indică o vulnerabilitate macroeconomică accentuată.

Potrivit datelor, structura creditorilor arată că Moldova depinde de finanțările oferite de instituțiile internaționale. FMI deține 25% din datoria publică externă, în timp ce Banca Mondială, prin Asociația Internațională pentru Dezvoltare (IDA), controlează 20%. Creditorii multilaterali reprezintă încă 8%, cei bilaterali 4%, iar sectorul privat doar 1% din portofoliul împrumuturilor publice.

Tendința ascendentă a datoriei este vizibilă pe parcursul ultimilor ani, de la 9,8 miliarde dolari în 2022, la 10,3 miliarde în 2023, până la 10,49 miliarde în anul 2024. Creșterea este alimentată de necesitatea finanțării deficitului bugetar, a programelor sociale și a achizițiilor energetice din perioada crizelor suprapuse.

În 2024, Moldova a primit debursări noi în valoare totală de 1,14 miliarde dolari, provenite în mare parte de la FMI și Banca Mondială. În același timp, statul a efectuat rambursări în sumă de 668 milioane dolari, sumă care include atât rate scadente, cât și dobânzi.