Exporturile de mere moldovenești către UE cresc, dar Rusia rămâne principala destinație

Sezonul de export pentru merele moldovenești din recolta 2023-2024 s-a finalizat cu livrarea a 133.000 de tone în peste 30 de țări, comparativ cu 124.000 de tone în sezonul precedent. Exporturile către Uniunea Europeană aproape s-au dublat, de la 12.000 de tone în 2022/2023 la 22.000 de tone în 2023/2024, cu România absorbind 90% din exportul total către UE, anunță Moldova Fruct.

În același timp, exporturile către Orientul Mijlociu au crescut de la 6.146 de tone în sezonul 2022-2023 la 8.085 de tone în sezonul 2023-2024. Diversificarea piețelor a redus ponderea exporturilor către țările din Uniunea Vamală Eurasiatică de la 85% la 77%, în timp ce au crescut cantitățile de mere livrate către noi destinații precum Suedia, Marea Britanie și Israel. De asemenea, un lot de mere în regim de testare a ajuns în India.

Aceste date au fost prezentate și analizate în cadrul unui atelier de lucru organizat de Asociația „Moldova Fruct” cu producătorii și exportatorii de mere, membri ai Asociației, și susținut de proiectul USAID Competitivitate și Reziliență Rurală.

Membrii asociației au subliniat necesitatea îmbunătățirii calității merelor pentru a face față concurenței pe diverse piețe. „Este necesar să producem, să tratăm și să păstrăm corect merele. Noi am reușit să livrăm mere în Orientul Mijlociu în condiții dificile de livrare din cauza conflictului din Marea Roșie. Merele au ajuns la destinație în 108 zile și, datorită calității, doar 17 din 1000 de cutii nu au fost conforme”, a subliniat Victor Cazacu, membru al Asociației și manager ProInedit SRL.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#mere #export #Moldova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.