Fațete ale impactului socio-economic al COVID-19

Printre cele mai vulnerabile la criză categorii de persoane, sunt femeile, copiii, vârstnici, migranții reveniți, persoanele autoangajate.

Pandemia a făcut ravagii și în plan socioeconomic, arată un articol realizat de Laura Bohanțova, UNDP, afectând veniturile populației, în special ale persoanelor autoangajate, dependente de remitențe și care au locuri de muncă în sectorul HoReCa.

Silvia Moșneaga, 47 ani, mamă a 5 copii, spune că și-a pierdut postul de vânzătoare, în urma restricțiilor de comercializare în piețe: „Când totul a început, lucram la Piața Centrală din Chișinău, la hala de carne. Am fost toți în șoc. S-a închis... Ne-am străduit să vindem repede carnea din frigidere. A fost complicat, am rămas fără loc de muncă. Noi practic am stat doar acasă, nu am ieșit nicăieri. Numai soțul lucrează ca șofer de taxi. Noroc de soț că el mai lucra și mai aducea 100-200 de lei și mai cumpăram pâine, zahăr, bomboane, biscuiți pentru copii. A fost greu, chiar foarte greu. Nu știu alte familii, dar noi suntem numeroși, suntem mulți, trebuie mâncare. Cu greu ne-am descurcat și am ieșit din asta. Mulțumim Domnului”, relatează Silvia.

Fațete ale impactului socio-economic al COVID-19Foto: Ion Buga

Colacul de salvare au fost animalele din gospodărie: „Avem pe lângă casă animale, ca să avem pentru ce ne trezi, să nu dormim până la amiază (zâmbește). Vă spun cinstit, nu putem strânge bani, că suntem mulți la mâncare. Ne străduim, muncim mult. Niciodată nu am așteptat să ne dea cineva de pomană”, spune femeia.

După reluarea activității piețelor, Silvia a început să vândă flori: „Lucrez în schimbul de noapte la piața Calea Basarabiei, la flori. Acolo două zile lucrez și două sunt acasă. Banii pentru noi vin foarte greu. Când ai un post de lucru permanent, un salariu în lună, e altceva...  Cu 2000 de lei nu pot rezista până la următoarea lună. Nu ne ajung banii”.

În cele două zile când nu vinde flori, vinde alte lucruri, pentru a mai rotunji venitul familiei: „Mai împletesc colțuni, mai cresc niște flori și merg la piață în cele două zile cât stau acasă. Floricele, pomușoare de pe deal. Noi nu stăm. Iată acuși sunt porumbele, Dumnezeu le dă degeaba, du-te și le strânge, fă un ban și te întreține. Numai cel care nu vrea, nu face nimic. Au fost coarnele, am strâns coarne. Ne străduim pe lângă lucru să avem și alte ocupații.”

 

Sala de nunți de la Scoreni, pustie

Criza de sănătate a afectat economia locală, în special pe agenții economici din sectorul HoReCa. Este și cazul sălii de nunți din Scoreni, situată în centrul satului. Locația, care activează de peste un deceniu, dispune și de o terasă semi-acoperită, pentru ceremonii în aer liber.

Dacă până la pandemie, locuitorii din Scoreni își sărbătoreau acolo nunțile, cumetriile sau zilele de naștere, acum această afacere este „la cota zero”, spune Maria Staver, proprietara sălii: „Până să se înceapă nevoia asta, era bine. Aveam câte o sărbătoare, câte o masă de pomenire. Acum nimeni nu face nimic”.

Familia Staver speră că va scoate afacerea la liman, totuși.

 

„Faci banii într-o altă țară și îi investești aici”

În fața primăriei l-am întâlnit pe Ion Neamțu, 46 de ani, revenit acasă temporar, în vacanță programată. El a muncit timp de șase ani în construcții în Londra și anterior 14 ani în Portugalia. 

Acum bărbatul are compania sa și spune că în compania sa procesele au fost reconfigurate, pentru ca toți angajații să fie în siguranță: „În Anglia la început au fost restricții: șantierele mari au fost blocate, iar personalul a fost redus până la 30%. Eu nu am fost afectat. Persoanele care au pierdut serviciul au fost finanțate de stat, li s-a dat pentru șase  luni circa 80% din salariu, ca să poată plăti chiria, să-și întrețină familia. Eu am companie de construcții, în care am câțiva băieți care lucrează. Unica ce a trebuit să facem, a fost să-i repartizăm în locuri diferite, ca să nu fie mulți la un loc. Au fost luate toate măsurile ca să evităm contactul cu alte persoane.”

Revenit la Scoreni în vacanță, a stat în autoizolare 14 zile, după care s-a apucat să dea o mână de ajutor la culesul strugurilor. Ion speră că va reveni și el în doi ani, de această dată permanent: „De schimbat se vor schimba lucrurile. Dar, siguranța e slabă în Moldova. Să investești poți: faci banii într-o altă țară și îi investești aici, dar nu știi dacă vei putea să ai un venit, să nu îți înghețe afacerea. E riscul 50/50”.

Fațete ale impactului socio-economic al COVID-19Foto: Ion Buga

 

„O zi de primăvară hrănește un an”

 

Pandemia și seceta, cumulate, au avut un efect devastator pentru sectorul agricol. 

Este și cazul companiei Agrimcor din Scoreni, care activează din 2015 și se ocupă de creșterea, depozitarea și comercializarea cireșelor, prunelor și strugurilor pe piața internă și externă.

„Dacă anul trecut noi ne-am lansat pe piața exporturilor în Rusia și pe piața europeană, anul acesta a fost mai greu. A fost pandemia, iar atunci când au fost cele mai importante lucrări a fost și perioada de izolare, când oamenii au stat acasă. Undeva 30-40% dintre muncitorii noștri depășesc vârsta de 60 de ani. Ei sunt și cei mai pricepuți. A fost mai greu. Am trecut... cu greu”, spune Natalia Barbos, manageră de proiecte la Agrimcor.

Au rămas pe linia de plutire, grație rezervelor, datorate vânzărilor din 2019 și primelor lucrări din 2020.”

„În februarie au fost efectuate primele lucrări. Pe urmă s-a început pandemia și s-a oprit totul. Dacă lucrările nu sunt efectuate la timp, atunci ne așteptăm la pagube mari. A fost compromisă roada de cireșe. Noi am pus mult accent pe roada aceasta. Cu banii obținuți de pe creșterea cireșelor întrețineam muncitorii. Roada a fost compromisă și de carantină, pandemie... nu am avut unde exporta, nu am avut piața de desfacere. Doar piața internă, dar asta e foarte puțin”, explică Natalia Barbos.

Acum, presiunea financiară se resimte mai acut la Scoreni, este de părere Natalia: „Lumea caută de lucru. În ceilalți ani nu prea aveam asemenea apeluri, dar acum chiar ne sună. Mulți au revenit de peste hotare, caută un loc de muncă. Dacă în ceilalți ani nu găseam muncitori, acum ei se cer. Multe afaceri s-au închis. Lumea a rămas fără lucru. Dar viața merge înainte, cheltuieli sunt”.

Roada din acest an, afectată de secetă, reprezintă o pătrime din media anilor trecuți, ceea ce plasează compania la limita supraviețuirii.

La fel ca la Scoreni, în întreaga țară economia a fost afectată serios din cauza noului coronavirus. COVID-19 a scos la iveală și a accentuat inegalitățile deja existente.

 

Potrivit analizei impactului socio-economic al COVID-19, efectuată de PNUD Moldova în cooperare cu echipa de țară a ONU și cu sprijinul UNFPA, cele mai afectate sectoare ale economiei sunt HoReCa, comerțul, transportul și altele. Agricultura se regăsește printre aceste sectoare, fiind lovită și de secetă. Impactul cumulativ pe agricultură este încă în proces de estimare, dar datele disponibile sugerează pierderi considerabile atât în sudul, centrul cât și nordul țării, de 40-50%. Mai mult, cei mai afectați sunt fermierii mici, cei ce nu dispun de tehnologii de irigare, au un acces problematic la tehnologii și piețe de desfacere.

Printre cele mai vulnerabile la criză categorii de persoane, sunt femeile, copiii, vârstnici, migranții reveniți, persoanele autoangajate.

Alte stiri

În ce domenii se câștigă cel mai mult în Moldova, potrivit datelor oficiale

În trimestrul III al anului 2020, câștigul salarial mediu lunar nominal brut a fost de 8074,3 lei, fiind în creștere cu 2,9% față de trimestrul precedent și cu 9,3% față de trimestrul III al anului 2019.

Ultimele ȘTIRI

Primul card cashback în Moldova: Moldova Agroindbank și Mastercard au lansat o serie unică de carduri de plată GAMA

CARDURI DE PLATĂ GAMA

Wine Records prezintă primul Vin Muzical. Un cadou inedit pentru sărbătorile de iarnă (VIDEO)

Alină-le dorul de Casă!

Acest robot japonez poate vedea cumpărătorii ce nu poartă o mască în magazinul tău. Ce le face (VIDEO)

Cu vocea lui de copil, Robovie pare cel mai dulce dintre roboți.

În ce domenii se câștigă cel mai mult în Moldova, potrivit datelor oficiale

În trimestrul III al anului 2020, câștigul salarial mediu lunar nominal brut a fost de 8074,3 lei, fiind în creștere cu 2,9% față de trimestrul pre...

Oferta Moldova Agroindbank pentru întreprinderile micro și mici: Recalculează și Refinanțează

RECALCULEAZĂ. REFINANȚEAZĂ. CU MAIB!

Vezi toate știrile