Imperiul Lukoil se vinde la preț de fier vechi – reduceri de 70% pentru activele rusești

Colosul petrolier rusesc Lukoil, construit în ultimele decenii de miliardarul Vagit Alekperov — fost viceministru sovietic al industriei petroliere și una dintre cele mai influente figuri ale sectorului energetic rus — se află la un pas de colaps. După ce compania a fost inclusă pe lista sancțiunilor impuse de Statele Unite, Alekperov este forțat să înceapă o lichidare grăbită a activelor externe, deținute în 11 țări din Europa, Asia și Africa.

Potrivit presei economice occidentale, Lukoil a început vânzarea rafinăriilor sale din Bulgaria, România și Țările de Jos, a rețelei de peste 5.000 de benzinării din Uniunea Europeană, precum și a participațiilor din câmpurile petroliere din Azerbaidjan, Kazahstan, Uzbekistan, Irak, Egipt și Emiratele Arabe Unite.

„Este sfârșitul pentru Lukoil”, a declarat pentru Politico un fost top-manager al companiei. Fără activele externe, gigantul ar putea pierde până la 30% din veniturile sale totale, care anul trecut au atins un record de 8,4 trilioane de ruble, din care 1 trilion a mers către acționari — peste 2 miliarde de dolari doar în buzunarul lui Alekperov.

Analizele Alfa-Bank arată că pierderea activelor externe ar putea însemna o reducere cu 15–17% a producției totale de hidrocarburi. Compania extrage peste 6% din petrol și aproape jumătate din gazul său în afara Rusiei. De asemenea, rafinăriile externe furnizează un sfert din capacitatea totală de prelucrare a petrolului, iar dispariția acestora va lovi direct în bilanțul financiar al grupului.

Conform licenței acordate de Departamentul Trezoreriei SUA, Lukoil trebuie să finalizeze toate tranzacțiile de vânzare până la 21 noiembrie 2025 — un termen considerat nerealist. În mod normal, astfel de tranzacții necesită 6–12 luni, iar compania va fi nevoită să ceară o prelungire.
Consultanții estimează că Alekperov va fi obligat să ofere reduceri masive — de până la 70% pentru activele din „jurisdicții ostile” și circa 50% pentru cele din țări neutre.

Unele dintre proiectele din Kazahstan, Irak sau Azerbaidjan ar putea rămâne în portofoliul Lukoil, deoarece anumite participații – precum cea din consorțiul Caspian Pipeline – au fost exceptate de la sancțiuni. Totuși, în Irak, compania ar putea fi forțată să reducă participația în zăcământul West Qurna pentru a rămâne implicată.

În privința exporturilor către Asia, experții se așteaptă ca livrările către China să continue, însă India ar putea reduce drastic importurile, în contextul negocierilor sale comerciale cu Washingtonul, care impune drept condiție renunțarea la petrolul rusesc.

„Soarta Lukoilului se va decide în următoarele luni. Dacă pierderea activelor externe și prăbușirea rețelelor de rafinare nu vor fi compensate, imperiul Alekperov se va risipi în istorie”, concluzionează Institutul de Energie și Finanțe din Moscova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#alikperov #vinzare #Lukoil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.