La sat, eficiența energetică înseamnă să încălzim aerul: lemnul arde, facturile cresc

În lipsa unor surse energetice alternative și a programelor naționale de izolare termică a locuințelor, cea mai folosită metodă de eficientizare energetică la sate rămâne economisirea resurselor. La această concluzie au ajuns invitații emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV.

Petru Răbdău, primarul comunei Rădeni, raionul Strășeni, a menționat că eficientizarea consumului de gaze și energie electrică este cea mai simplă modalitate de a reduce din facturi atât pentru localnici, cât și pentru autoritățile locale.

„Am încercat să menținem temperatura necesară în grădinițe, dar atunci când zilele au permis în weekend deconectam încălzirea ca la început de săptămână să o repornim. Aceste exerciții ne-au permis să facem economii. Am optimizat și iluminatul stradal după ora nouă seara, am optat pentru becuri și aparate cu un consum redus de energie. Asta ne permite să avem un consum rezonabil”, a mai spus Petru Răbdău.

Veronica Herța, directoarea executivă a organizației Green City Lab Moldova a salutat reducerea consumului de energie, dar a menționat că această metodă nu rezolvă problema pe termen lung.

„Cel mai mare consumator de energie este sectorul rezidențial care folosește aproape jumătate din resursele energetice din țară. Din păcate, cea mai mare parte din energia produsă la noi are la bază lemnul care este folosit în sobe cu un randament de 25-30 la sută, iar 70 la sută din lemnul pe care îl ardem încălzește aerul de afară. Anume această realitate face ca noi să consumăm de două ori mai multă energie pentru a ne încălzi în comparație cu țările europene”, a afirmat Veronica Herța.

Invitații emisiunii „Consens Național” au menționat că dincolo de utilizarea cu chibzuială a resurselor energetice este nevoie de diversificarea acestora, de izolare termică a locuințelor și investiții în energia regenerabilă. Potrivit lor, o altă soluție ar fi crearea unor comunități locale energetice care ar micșora factura pentru instituțiile publice de pe teritoriul unei comunități. Acestea ar permite utilizarea unor resurse comune de mai multe entități în funcție de necesități și programul lor de activitate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lemne #factura #economisire

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe fondul tensiunilor geopolitice şi al incertitudinilor economice, investitorii pariază tot mai mult pe aur în 2025. Preţul metalului preţios a urcat cu aproape 30% de la începutul anului pe piaţa spot, iar contractele futures ating acum circa 3.400 de dolari pe uncie (28 de grame), potrivit MarketWatch. Evoluţia este determinată de conflictul dintre Israel şi Iran, temerile privind noile tarife comerciale ale lui Donald Trump şi inflaţia relativ ridicată în Statele Unite.

Cererea pentru plasamente de siguranţă – unde se încadrează şi francul elveţian – a crescut pe fondul acestor incertitudini, iar estimările arată că trendul ascendent va continua, spune Mihai Căruntu, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, citat de businessmgazin.ro.

„Aurul a crescut foarte mult anul acesta şi în ultimele 12 luni; s-a apreciat şi francul elveţian, alt activ de refugiu. Incertitudinea mai mare s-a văzut pe cotaţiile aurului, care a avut o decadă foarte bună, un randament anualizat de 8% în ultimii zece ani. Este foarte mult pentru că aurul a avut nişte decenii în care a stagnat”, explică el.

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, aurul s-a numărat printre cele mai performante active la nivel global. Politicile comerciale imprevizibile, în special noile taxe vamale, au amplificat temerile legate de un posibil război comercial, alimentând inflaţia, încetinind perspectivele economice şi determinând investitorii să caute refugiu în metalul preţios.

De altfel, indicele S&P 500 – de referinţă pentru Wall Street, cea mai mare piaţă de capital din lume – înregistrează o creştere de 2,8% în 2025, sub indicele paneuropean Stoxx 600, pe care l-a depăşit constant în ultimii ani. Până nu demult, S&P 500 se afla în teritoriu negativ anul acesta.

„Din anii 1920-1930 încoace, aurul n-a crescut, în medie, cu mai mult de 5%. Estimările sunt că va continua să crească pentru că este incertitudine mare. Dacă vorbim de tarifele lui Trump, ele ar pune în pericol creşterea economică, ar alimenta inflaţia şi deci ar influenţa profiturile corporate”, mai spune Mihai Căruntu.