Locomotivele moldovenești s-au împotmolit în cerealele ucrainenilor. Ambuteiaje kilometrice de vagoane

06 Aug. 2022, 15:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Aug. 2022, 15:44 // Actual //  bani.md

În pofida lucrărilor de reparare a liniilor de ecartament dublu spre portul Galați, menite să faciliteze urcarea pe barje a cerealelor aduse în port de vagoane ucrainene, nicio tonă de cereale ale țării vecine nu a trecut încă pe aici. Cauza pare a fi lipsa locomotivelor care să aducă vagoanele în port.

Pe 7 iulie 2022, sucursala Regională Căi Ferate Galați a redeschis linia de cale ferată, cu ecartament larg 706 J Galați Largă Ana – Galați Bazin – Galați Mărfuri – Port Docuri, care asigură accesul direct, în Siloz, al garniturilor cu cereale sosite din Ucraina (via Republica Moldova), potrivit unui articol Viața Liberă. Două săptămâni mai târziu, pe 22 iulie, Regionala CFR Galați a redeschis și linia de cale ferată cu ecartament normal 706 I Siloz Port Docuri – Galați Mărfuri – Galați Călători, linie destinată ieșirii din Siloz a vagoanelor (românești) încărcate cu cereale.

Portul Galați este incomparabil puțin aglomerat față de Reni-Ucraina. O privire aruncată pe un site care arată în timp real traficul fluvial și maritim oferă o explicație parțială. În jurul porturilor ucrainene dunărene Ismail (pe brațul nordic Chilia) și Reni (vis a vis de Galați) Dunărea este înțesată de barje.

„Redeschiderea celor două linii de cale ferată cu ecartament larg și, respectiv, normal, contribuie la revigorarea activității din Portul Galați, prin operaționalizarea transporturilor de cereale care ajung acum direct în Siloz, fără manevre de transpunere a vagoanelor de pe linia cu ecartament larg pe linia cu ecartament normal. Astfel, vagoanele cu cereale din Ucraina intră direct în Siloz pe linia cu ecartament larg, iar din Siloz pleacă garniturile încărcate cu cereale, pe linia cu ecartament normal”, menționa la vremea respectivă CFR Infrastructură.

Reabilitarea celor două linii feroviare s-a făcut de către Regionala CFR Galați din banii proprii și în regim de urgență, pentru a se oferi cât mai rapid o soluție pentru deblocarea exporturilor ucrainene de cereale. A fost o situație de genul „dacă-i ordin, cu plăcere”, pentru că, dacă operaționalizarea celor două linii nu s-ar fi făcut rapid, „domnul director de la CFR răspunde cu capul”, avertiza ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, la începutul lunii iunie.

Cele două linii de cale ferată sunt gata, cerealele pot ajunge de pe calea ferată direct în Siloz și de acolo pot fi transbordate pe nave fluviale. Numai că, în aproape o lună, nici măcar un bob din cerealele ucrainene nu a ajuns la Galați pe noua rută.

„Încă nimic până acum”, spune Marcela Daniela Costea, directorul general al Administrației Porturilor Dunării Maritime Galați, companie de care țin Port Bazinul Nou și Port Docuri.

„Noi am făcut tot ce ne stă în putință pentru a oferi facilități pentru aducerea mărfurilor în port. Se pare că ucrainenii nu sunt atât de dornici să trimită marfa prin Galați. Sufocă portul Constanța, le convin ritmul și termenele pe care le asigură Constanța. Dar cred că vor ajunge la concluzia că trebuie să folosească și Galațiul, pentru că doar timpul poate compensa pierderile. Traderii gălățeni au contracte încheiate pentru transporturi de cereale, sperăm să se spargă gheața cât mai curând. Contracte există, logistica există, costurile de operare sunt convenabile pentru traderii ucraineni, sperăm să înceapă cât mai curând livrările de mărfuri și prin portul Galați”, ne-a declarat Marcela Daniela Costea.

„În acest moment, cerealele din Ucraina pot fi aduse direct în Portul Galați pe porțiunea cu ecartament larg, pentru a fi încărcate în șlepuri și barje, sau încărcate direct din siloz în vagoane care circulă pe ecartament normal și transportate oriunde în România și Europa pe calea ferată”, ne-a precizat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

De ce stau șiruri de vagoane de la graniță

„Redeschiderea celor două linii de cale ferată cu ecartament larg și, respectiv, normal, Rugat de către Club Feroviar, Cătălin Eduard Țigănuș, director general Navrom oferă explicații. Cerealele se aduc deocamdată în porturile ucrainene spre a fi transportate. La granița cu Moldova se află un număr mare de vagoane care nu pot fi tractate, căci locomotivele cumpărate de căile ferate moldovenești (din Kazahstan) au nevoie de piese de schimb, iar războiul din Ucraina împiedică aprovizionarea facilă a acestora. Există contracte pentru aducerea și depozitarea cerealelor în portul Galați, iar săptămâna viitoare am putea vedea primele trenuri intrate în port, căci TTS (companie care e și acționar la Navrom) a cumpărat o locomotivă dedicată acestor transporturi. Tigănuș informează că săptămâna viitoare vom vedea și primele transporturi în port. Deocamdată, barjele Navrom aduc cerealele spre Constanța pe Dunărea navigabilă, dar din porturile ucrainene

Oricum, porturile Ucrainene, Izmail și Reni de la Dunăre au o capacitate de 26,96 de milioane de tone care s-ar putea dovedi suficientă pentru transportul cerealelor, în condițiile în care producția Ucrainei de cereale este de peste 50 de milioane de tone pe an.

Deocamdată, s-au format aglomerări de barje în așteptarea demarării traficului feroviar care să degajeze fluxurile de transport. Coloana de barje care aşteaptă în prezent să urce pe Dunăre şi să încarce cereale într-unul dintre porturile fluviale din Ucraina va rămâne acolo mai multe săptămâni, a declarat miercuri, într-un discurs televizat, prim-adjunctul ministrului Politicii Agrare şi Alimentaţiei, Taras Vysotsky.

„O coadă de aproximativ 90 de barje s-a format în zona fluviului Dunărea şi va continua încă câteva săptămâni. Datorită eliberării Insulei Şarpelui, debitul suplimentar este de patru-cinci nave pe zi. Această rută nu este capabilă să compenseze volumele pe care le-am exportat prin porturile noastre din Marea Neagră”, a declarat Vysotsky.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.