Maib și Corporația Financiară Internațională au semnat un acord de finanțare care va sprijini dezvoltarea IMM-urilor

Maib are plăcerea de a anunța semnarea unui acord de împrumut de 20 milioane EUR cu Corporația Financiară Internațională (IFC), care va sprijini eforturile băncii de îmbunătățire a accesului la finanțare pentru întreprinderile micro, mici și mijlocii (IMM-uri) din Moldova. Acordul reprezintă prima tranșă din finanțarea de 30,8 milioane USD oferită de IFC.

În calitate de bancă comercială lider și creditor major din țară, maib recunoaște rolul crucial pe care îl au IMM-urile în dezvoltarea economiei și crearea de locuri de muncă, angajându-se astfel în susținerea creșterii acestora.

Finanțarea de la IFC va permite maib să ofere resursele financiare atât de necesare IMM-urilor care se confruntă adesea cu provocări în accesarea de fonduri. Maib este onorată să colaboreze cu IFC pentru a aborda aceste provocări și pentru a contribui la promovarea rezilienței și stabilității economice în Moldova, în special în contextul pandemiei COVID-19, dar și a incertitudinii recente cauzate de invazia Ucrainei de către Rusia.

Finanțarea IFC va fi dedicată în mod special pentru IMM-urile conduse de femei. Alocând jumătate din fonduri pentru femeile antreprenoare, IFC demonstrează sprijinul pentru egalitatea de gen și încurajarea femeilor antreprenoare în Moldova. Totodată, ca bancă, maib recunoaște potențialul imens al femeilor antreprenoare de a stimula creșterea economică și inovația, angajându-se să le ofere resursele și sprijinul de care au nevoie pentru a reuși.

Acest parteneriat este valoros pentru maib, deoarece angajamentul IFC oferă creditare în condiții confortabile și avantajoase potențialilor creditori. În acest fel, maib contribuie la creșterea și dezvoltarea economiei naționale.

Leadershipul maib în susținerea IMM-urilor din Moldova

În 2022, maib a susținut semnificativ segmentul IMM-urilor, înregistrând o creștere substanțială a cotei de piață. Această creștere a fost sprijinită de lansarea unor soluții inovatoare, precum SmartPOS, care le-a permis clienților să accepte plăți cu cardul de pe smartphone-uri sau tablete fără a fi nevoie de un terminal separat. În continuare, concentrarea băncii pe segmentul IMM-urilor este evidentă în obiectivele sale ambițioase de extindere și angajamentul de a oferi servicii de înaltă calitate clienților săi IMM.

De asemenea, maib intenționează să investească și mai mult în acest sector pentru a-și consolida poziția de lider în satisfacerea nevoilor întreprinderilor mici și mijlocii.

Realizările unității IMM a maib în 2022:

Cota de piață a creditelor IMM a crescut la 31,4% în 2022 de la 26,3% în 2021;
Peste 29,6 mii de clienți IMM activi începând cu 2022;
Portofoliul maib IMM a atins 5,5 miliarde MDL în 2022, în creștere cu 46,7% în raport cu anul precedent.

Giorgi Shagidze, Președintele maib:

„Suntem recunoscători IFC pentru această finanțare, care va fi esențială în sprijinirea redresării economiei Republicii Moldova și care va aborda, de asemenea, unele dintre provocările sociale cu care se confruntă țara. Maib este dedicată afacerilor responsabile. Credem că segmentul IMM este baza economiei și ca dovadă a acestui fapt, doar în 2022 maib și-a crescut cu 5% cota de piață în creditarea IMM-urilor. Vom valorifica capacitățile noastre de creditare cu finanțare IFC pentru a sprijini în continuare afacerile moldovenești. De asemenea, vreau să subliniez aspectul social al finanțării, care are ca scop sprijinirea femeile antreprenoare în accesarea finanțării bancare. Suntem recunoscători IFC pentru sprijinul acordat în acest demers”.

Lisa Kaestner, Manager regional al IFC pentru Ucraina și Moldova:

„Întreprinderile mai mici joacă un rol central în crearea unei economii dinamice, competitive și favorabile incluziunii și sunt generatori vitali de locuri de muncă. În Moldova, investiția pe termen lung a IFC va permite maib să-și crească portofoliul IMM, asigurând o strategie de finanțare stabilă, catalizând, în același timp, răspunsul investitorilor și consolidând sectorul financiar. Pe lângă crearea de locuri de muncă, finanțarea va contribui la reducerea inegalității de gen prin sprijinirea femeilor antreprenoare, un segment neexploatat, și prin optimizarea rolului lor cheie în inovația și creșterea economică”.

Despre maib

Maib este cea mai mare bancă din Moldova, cu o pondere de 33,0% din depozite și 37,2% din creditele întregului sistem bancar la sfârșitul anului 2022. Maib este un creditor disciplinat, cu rata creditelor neperformante de 2,54% și este bine capitalizat cu CAR de 22,2% la 31 decembrie 2022. Banca este de importanță sistemică și deservește aproape o treime din populația țării. Din 2018, cel mai mare acționar al maib este un consorțiu, care include Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Invalda INVL, un grup lider de gestionare a activelor din țările baltice și Horizon Capital, un fond privat de investiții axat pe piețele emergente din Europa.

Pentru mai multe informații despre IFC accesează www.ifc.org.

#parteneriat #finanțare #MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La începutul anilor 1990, odată cu încheierea Războiului Rece, ţările europene au profitat de aşa-numitele dividende al păcii(beneficiile economice ale reducerii bugetelor pentru apărare – n.r). Acestea au redus bugetele de apărare şi au casat sau au vândut cantităţi mari de echipamente, convinse că un război terestru major pe continent nu mai reprezenta un scenariu plauzibil. Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina la începutul anului 2022 a pus capăt acestei iluzii, scrie Bloomberg

Acum, guvernele din întreaga Europă s-au angajat să crească semnificativ cheltuielile militare pentru a se pregăti pentru tipul de conflict prelungit şi de mare intensitate pe care îl duce Ucraina. Cu toate acestea, rezultatele au fost inegale, ridicând întrebarea dacă şi când va fi Europa pregătită pentru viitoarele provocări de securitate.

În 1989, cheltuielile militare ale membrilor NATO au depăşit în medie 4% din PIB, deoarece statele membre au căutat să menţină şi să consolideze propriile linii de apărare pentru a fi gata în eventualitatea unui război deschis de URSS şi aliaţii săi.

După prăbuşirea URSS, guvernele s-au grăbit să profite de relaxarea tensiunilor dintre superputeri. Acestea au redus cheltuielile pentru apărare, redirecţionând resursele către domenii mai productive şi mai populare, cum ar fi asistenţa medicală şi socială.

Tancurile, artileria şi alte tipuri de armament greu au fost casate sau vândute. Această tendinţă s-a accelerat după atacurile din 11 septembrie 2001 asupra SUA, deoarece forţele concepute pentru războiul terestru au fost reconfigurate în unităţi mobile, mai puţin înarmate, pentru misiuni de combatere a terorismului în întreaga lume.

Până în 2014, membrii europeni ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord au alocat în medie 1,4% din PIB pentru apărare. Germania avea mai puţin de 1.000 de tancuri şi vehicule de luptă de infanterie combinate, faţă de 7.000 (numai în Germania de Vest) în timpul Războiului Rece.

În cazul SUA, marele câştigător al Războiului Rece, beneficiile economice au fost de scurtă durată. Cheltuielile pentru apărare au scăzut de la 6% din PIB în 1989 la un minim de 3% în 2001, dar au inversat cursul după ce atacurile din 11 septembrie au precipitat războaiele americane majore din Afganistan şi Irak. Aceste angajamente au dus la o creştere a cheltuielilor până la 5% din PIB în 2010, înainte de a se stabiliza la aproximativ 3,5% în ultimii ani.

Scăderea cheltuielilor pentru apărare în rândul membrilor europeni ai NATO a început să se inverseze în 2014, după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea. În acel an, alianţa a stabilit un termen limită de 2024 pentru ca membrii să atingă un obiectiv de cheltuieli de 2%, ignorat anterior. Puţini erau pe cale să reuşească acest lucru în momentul în care invazia în toată regula a Ucrainei a schimbat radical percepţiile cu privire la cât de multă apărare are nevoie Europa.

Mulţi oficiali europeni şi americani consideră că preşedintele rus Vladimir Putin este hotărât să subordoneze naţiuni care au făcut parte cândva din Uniunea Sovietică. La doar câteva luni după începerea războiului, NATO a adoptat o strategie actualizată care a identificat Rusia ca fiind „cea mai semnificativă şi directă ameninţare a alianţei”. Versiunea anterioară, din 2010, viza un „parteneriat strategic” cu Rusia.

Unele guverne au ajuns să reexamineze doctrinele de apărare care definesc tipurile de războaie pentru care continentul ar trebui să se pregătească. Cei mai mulţi analizează – într-o măsură mai mare sau mai mică – cum să refacă stocurile de tancuri, sisteme antitanc şi antiaeriene, rachete ghidate de precizie, baterii de artilerie şi muniţie, precum şi dronele care s-au dovedit esenţiale în războiul din Ucraina. Compania de consultanţă McKinsey & Co a estimat că, fără război, cheltuielile europene pentru apărare din 2021 până în 2026 ar fi crescut cu 14%, iar conflictul va împinge această creştere la cel puţin 53%, de la 296 miliarde de euro (317 miliarde de dolari) la 453 miliarde de euro, conform estimărilor sale.

Decizia Germaniei în contexul războiului a fost poate cea mai spectaculoasă. Dintre statele NATO, cea mai mare economie a Europei a alocat una dintre cele mai mici părţi din PIB pentru apărare. Dar, la câteva zile după ce Rusia a invadat Ucraina, cancelarul Olaf Scholz a anunţat o creştere de 100 de miliarde de euro a cheltuielilor militare. Franţa şi-a majorat cu o treime alocarea bugetară pe şase ani pentru apărare.

Polonia a întocmit o listă de cumpărături care include sute de lansatoare de rachete HIMARS, care au avut un impact semnificativ în Ucraina, precum şi de trei ori mai multe tancuri decât au Franţa şi Marea Britanie împreună şi de şase ori mai multe piese de artilerie autopropulsate decât posedă Germania.

Dacă guvernele vor fi capabile să plătească pentru modernizările ambiţioase în domeniul apărării rămâne o întrebare deschisă. Apelurile pentru mai multe cheltuieli vin într-o perioadă de inflaţie ridicată şi de cerere mare de creşteri salariale în sectorul public, precum şi de subvenţii şi investiţii necesare pentru a îndeplini obiectivele de combatere a schimbărilor climatice. În plus, costul reconstrucţiei Ucrainei, în cele din urmă, va fi ridicat, acesta fiind estimat la câtva sute de miliarde de euro.