Miliardarul Buffett a dezvăluit cum se împarte averea sa după ce va muri: „Fundația Bill Gates nu va primi niciun ban”

„Warren Buffett a fost extrem de generos cu Fundația Gates”

Anterior, Buffett declarase că testamentul său prevedea că peste 99% din averea sa era destinată utilizării filantropice către Fundația Bill & Melinda Gates și cele patru organizații caritabile legate de familia sa: Fundația Susan Thompson Buffett, Fundația Sherwood, Fundația Howard G. Buffett și Fundația NoVo.

Deocamdată, însă, Buffett se pare că intenționează să continue donațiile către Fundația Gates în timpul vieții sale.

Berkshire Hathaway a anunțat vineri că Buffett va converti aproximativ 9.000 de acțiuni clasa A în peste 13 milioane de acțiuni clasa B. Aproximativ 9,3 milioane de acțiuni vor merge la Bill & Melinda Gates Foundation Trust, restul fiind împărțite între cele patru organizații caritabile ale familiei Buffett.

„Warren Buffett a fost extrem de generos cu Fundația Gates, prin contribuțiile și sfaturile sale de peste 18 ani”, a declarat Mark Suzman, directorul executiv al fundației, într-o declarație pentru CNN. „Suntem profund recunoscători pentru cel mai recent cadou al său și pentru contribuțiile în valoare totală de aproximativ 43 de miliarde de dolari la activitatea noastră”, a mai spus acesta.

Buffett a donat aproximativ 870 de milioane de dolari anul trecut către cele patru organizații caritabile conduse de familia sa și aproximativ 750 de milioane de dolari către acestea în 2022.

În urma donațiilor recent anunțate, Buffett deține 207.963 de acțiuni Berkshire Hathaway de clasă A și 2.586 de acțiuni de clasă B, a declarat compania. Acțiunile valorează aproximativ 128 de miliarde de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.