Moldova își construiește prima „arhitectură națională de apărare informațională”, pe fondul amenințărilor hibride

Republica Moldova face un pas decisiv în consolidarea rezilienței sale informaționale. În cadrul conferinței „Cartografierea factorilor și stimulentelor FIMI legate de alegeri în Republica Moldova”, Ana Revenco, directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, a prezentat un plan detaliat pentru crearea unei arhitecturi naționale proactive de securitate informațională, prima de acest gen în regiune.

Republica Moldova trebuie să treacă de la reacție la prevenție, într-un context în care amenințările hibride și manipularea informațională devin instrumente-cheie ale influenței străine, spune Revenco

„Manipularea informației și ingerințele străine nu se manifestă doar în timpul alegerilor. Este o linie de front permanentă. Avem nevoie de o arhitectură care protejează democrația în fiecare zi, nu doar o dată la patru ani”, a declarat Revenco.

Un model regional de răspuns la războiul informațional

În ultimii doi ani, Centrul condus de Revenco a dezvoltat și testat o serie de instrumente care acum formează nucleul care stă la baza sistemului național de reziliență informațională. Acestea au fost prezentate în cadrul conferinței:

Concepția de comunicare strategică 2024–2030, ce stabilește cinci piloni ai acțiunii statului în combaterea dezinformării;
Indicele Rezilienței Informaționale Naționale, un instrument inovator care „măsoară temperatura” societății și direcționează politicile publice;
Primul raport public despre tacticile și procedeele de manipulare folosite de Rusia în spațiul informațional moldovenesc, pentru a cunoaște amenințările care trebuie abordate prioritar;
Harta vulnerabilităților și a obiectivelor de reziliență, care identifică sectoarele cele mai expuse la atacuri informaționale și direcțiile unde trebuie prioritar de construit reziliența.

Pentru operaționalizarea sistemului național de reziliență informațională, Centrul a creat mai multe instrumente, printre care Fondul independent pentru a sprijini jurnalismului liber și profesionist, fiind susținut de partenerii de dezvoltare. Finanțarea inițială a fost de circa 4 milioane de euro.

Centrul a creat, de asemenea, o celulă de comunicare interinstituțională ce reunește 11 instituții publice, o premieră în Republica Moldova, pentru a asigura reacții rapide și coordonate în situații de criză informațională.

Centrul a mai elaborat recomandări de politici sectoriale menite să înlăture influența factorilor vulnerabili și să consolideze reziliența.

Direcționare strategică – stabilirea priorităților și a documentelor de politică publică;
Monitorizare și analiză – identificarea comportamentului actorilor ostili și a vulnerabilităților interne;
Consolidarea capacităților instituționale – instruirea, ghidurile de intervenție și cooperarea între instituții;
Răspuns operațional și anticipativ – intervenții rapide, coordonate și bazate pe date.

Ana Revenco a precizat că această abordare combină măsuri defensive și ofensive.

Priorități pentru 2025: mecanism național, educație media și parteneriat digital

Pe termen scurt, Centrul își propune să finalizeze mecanismul național de răspuns la manipulare informațională, să publice prognoză a amenințărilor 2025 pentru orientarea acțiunilor sectoriale, și să extindă programele educaționale pentru funcționarii publici și sistemul educație precum și sistemul justiție, și un set de măsuri de politici și acțiuni sectoriale pentru consolidarea coeziunii sociale și rezilienței informaționale.

De asemenea, urmează a fi revizuite canalele de cooperare și mecanismele de lucru cu platformele digitale, pentru a contracara mai eficient campaniile coordonate online.

„Rolul Centrului nu este de a da instrucțiuni, ci de a asigura coerența acțiunilor și de a orienta resursele spre acele zone unde se poate face diferența reală”, a subliniat Revenco.

Moldova — laboratorul rezilienței democratice la granița Uniunii Europene

Republica Moldova, stat candidat la UE și aflat la frontiera estică a democrației europene, este adesea descrisă ca un „laborator al rezilienței” în fața influenței ruse. Modelul de cooperare interinstituțională și implicarea societății civile în apărarea spațiului informațional ar putea deveni un precedent regional, într-un moment în care dezinformarea devine o armă strategică globală.

„Următoarea bătălie informațională nu va fi despre cine răspândește mai repede o narațiune, ci despre cine reușește să construiască mai adânc încrederea”, a conchis Ana Revenco.

Evenimentul a avut loc în cadrul conferinței „Cartografierea factorilor și stimulentelor FIMI legate de alegeri în Republica Moldova: Lansarea raportului”, desfășurată la Chișinău.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Fitch Ratings a confirmat calificativul „B+” acordat grupului Trans-Oil, controlat de milionarul Vaja Jhashi, cel mai mare exportator de produse agricole și procesator de semințe de floarea-soarelui din Republica Moldova, menține perspectiva stabilă. Totodată, agenția estimează că profitul operațional al companiei va ajunge la aproximativ 210 milioane de dolari în anul financiar 2026.

Agenția estimează că EBITDA (profitul operațional înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare) va atinge aproximativ 210 milioane de dolari în anul financiar 2026, susținută de creșterea activităților de procesare și achiziție a materiilor prime în România și Serbia.

Fitch subliniază că Trans-Oil operează cu marje de profit peste media industriei. Profitabilitatea grupului este estimată să se mențină în jurul a 9% în perioada 2026-2029, nivel considerat superior multor concurenți internaționali din sectorul agricol.

„Marjele ridicate sunt susținute de pozițiile dominante ale grupului pe piețele unde activează, de eficiența operațională în creștere și de extinderea infrastructurii logistice și de procesare”, se arată în raportul agenției.

Un alt element remarcat de Fitch este transformarea modelului de afaceri al grupului. Dacă în 2020 aproximativ 80% din EBITDA provenea din activități legate de Republica Moldova, în prezent peste 80% din profitul operațional este generat din mărfuri provenite din afara țării, în special din Ucraina, România și Serbia.

În pofida unei presiuni temporare asupra fluxurilor de numerar, cauzată de creșterea prețurilor la semințe și de costurile logistice mai mari generate de perturbările rutelor maritime din Marea Roșie, Fitch estimează că situația financiară a companiei se va îmbunătăți în următorii ani.

Agenția prevede că necesarul de capital circulant se va reduce, iar fluxul de numerar liber va reveni pe plus începând cu anul financiar 2026.

Trans-Oil continuă totodată un amplu program investițional în România și Serbia. Printre proiectele planificate se numără construirea unei noi fabrici de procesare a soiei și rapiței în România, cu o capacitate anuală de până la 300.000 de tone. O parte din investiții va fi finanțată printr-un grant de 25 de milioane de euro acordat de Guvernul României.

Vaja Jhashi, un apropiat al fostului oligarh Vladimir Plahotniuc, și-a început expansiunea pe piața moldovenească în 2011, consolidându-și poziția prin achiziția de fabrici de ulei, elevatoare și prin construirea terminalelor de la Giurgiulești, obținând totodată finanțări importante de la BERD. Astăzi, el controlează cel mai mare conglomerat agroindustrial din Republica Moldova, cu operațiuni semnificative în România, Serbia și Ucraina, și rămâne una dintre cele mai influente figuri din comerțul regional cu cereale și uleiuri.