Motivul scumpirii curentului: Costul energiei și „devierile” împing tarifele în sus

Tarifele la energia electrică ar putea crește în Republica Moldova, după ce principalii furnizori, Premier Energy și FEE Nord, au solicitat oficial majorarea prețurilor. Operatorii au invocat, în cererea depusă la ANRE, scumpirea energiei procurate și devieri tarifare acumulate. Premier Energy cere un tarif de 3,83 lei/kWh pentru consumatorii de joasă tensiune, în timp ce FEE Nord solicită 4,32 lei/kWh.

În ambele solicitări, furnizorii indică drept factor dominant costul energiei electrice procurate. Premier Energy estimează un preț mediu de achiziție de 278,14 bani/kWh, cu un cost total al energiei de circa 8,74 miliarde lei. La rândul său, FEE Nord indică un preț de procurare de 270,48 bani/kWh, cu cheltuieli totale de aproximativ 2,55 miliarde lei pentru energia cumpărată.

Pe lângă costul energiei, în tarif sunt incluse și componentele reglementate din sistem. În cazul Premier Energy, serviciul de transport este estimat la 791,8 milioane lei, iar distribuția la 2,07 miliarde lei, costurile totale ajung la circa 11,62 miliarde lei. Pentru FEE Nord, transportul este calculat la 245,9 milioane lei, distribuția la 979,6 milioane lei, iar cheltuielile de furnizare la 94,8 milioane lei, cu un total de aproximativ 3,79 miliarde lei.

Un alt motiv invocat de ambii furnizori este recuperarea devierilor tarifare din anii precedenți. Premier Energy include în tarif 413,9 milioane lei, în timp ce FEE Nord solicită recuperarea a 75,5 milioane lei.

În ceea ce privește profitul reglementat, companiile indică niveluri relativ reduse. Premier Energy operează cu o rentabilitate de aproximativ 1%, iar FEE Nord cu circa 2,46% și argumentează că majorările solicitate urmăresc în mare parte acoperirea costurilor și nu creșterea profitului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea consumului de energie electrică cu doar 3% la nivel național a fost una dintre măsurile-cheie prin care autoritățile au reușit să evite o criză în sistemul electroenergetic, într-un context în care Republica Moldova se confrunta cu un deficit de până la 400 MW și riscuri reale de deconectări, potrivit raportului Centrului de management al crizelor, în contextul crizei energetice din martie 2026

Documentul scoate la iveală vulnerabilități ale sistemului energetic, inclusiv dependența critică de infrastructura externă și riscuri persistente care pot genera noi crize fără avertisment.

Unul dintre cele mai grave scenarii identificate vizează un deficit de până la 350–400 MW, în cazul unor noi avarii sau atacuri asupra infrastructurii energetice din Ucraina.
Această cantitate reprezintă o parte semnificativă din consumul național și ar putea duce la deconectări controlate ale consumatorilor.

Raportul arată că Moldova depinde în mare măsură de o singură linie de import – Vulcănești–Isaccea – care nu asigură securitatea sistemului în caz de avarie. Orice întrerupere pe această rută poate reduce drastic capacitatea de import și crește riscul de blackout.

În același timp, producția internă de energie este în scădere sezonieră, de la circa 200 MW în sezonul rece la doar 60 MW în lunile de primăvară și vară, ceea ce amplifică presiunea asupra importurilor.

Raportul mai evidențiază că, în situații de criză, Moldova este nevoită să cumpere energie la prețuri de „penalizare”, mult peste nivelul pieței, ceea ce ar putea duce ulterior la majorări de tarife pentru consumatori.