Noua tulpină Omicron a dus la scăderea preţulului la petrol. Ce se întâmplă cu bursele

04 Dec. 2021, 07:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
04 Dec. 2021, 07:36 // Actual //  Lupu Eduard

Varianta Omicron a atacat brusc oamenii obişnuiţi şi investitorii, iar ţiţeiul a scăzut cu 15% într-o singură şedinţă, arată o analiză a companiei de brokeraj XTB.

Astfel, riscul de fi impuse restricţii suplimentare, similare cu cele de la primul lockdown, a afectat dorinţa de cumpărare a investitorilor. Dacă vaccinurile actuale se dovedesc a fi ineficiente împotriva Omicron, călătoriile vor fi reduse, zborurile vor fi suspendate, oamenii vor rămâne acasă şi cererea de petrol va scădea, arată brokerul de burse internaţionale XTB România, citată de Ziarul Financiar, companie listată pe Bursa de la Varşovia.

Dacă ne uităm la Austria, unde a fost introdus un alt lockdown, mobilitatea a scăzut cu mult sub nivelurile pe care le-am observat acum câteva săptămâni sau chiar înainte de primul val al pandemiei.

Majoritatea populaţiei ar prefera petrol mult mai ieftin, dar nu şi OPEC+ (cele 13 ţări membre ale OPEC plus alte 10 ţări exportatoare de petrol). Dacă grupul deja vede o supraoferta clară de petrol în Q1 2022, atunci, motivat de o scădere suplimentară a cererii din cauza Omicron, OPEC+ ar putea iniţia şi alte măsuri.

Vom plăti mai puţin la benzinării? Probabil da! Cu toate acestea, trebuie amintit că preţul benzinei nu depinde numai de preţul petrolului.

Componentele preţului benzinei şi motorinei sunt în majoritatea cazurilor: petrolul nerafinat, marja de rafinare, distribuţia şi marketingul, impozitele.

În Statele Unite, ponderea ţiţeiului în costul combustibilului este de până la 50%. Pe de altă parte, în ţările care nu produc petrol, costurile de distribuţie şi taxele reprezintă o pondere mult mai mare.

Prin urmare, chiar dacă preţurile sunt acum cu 25% mai mici în comparaţie cu vârful actual al pieţei, preţurile la combustibil vor scădea cu doar câteva procente. De aceea, unele ţări decid să ia alte măsuri, precum reducerea TVA-ului sau a accizelor.

Sezonalitatea indică o cerere limitată la începutul noului an. Într-un astfel de caz, dinamica tendinţei de creştere ar fi oricum încetinită. De aceea, nu ar trebui să ne aşteptăm la eforturi majore din partea OPEC+. Pe de altă parte, grupul ar dori să menţină preţurile în jur de 70-80 de dolari pe baril, ceea ce permite planificarea pe termen lung a viitoarelor proiecte de exploatare. Prin urmare, în viitor, ar trebui să ne aşteptăm la acţiuni suplimentare din partea OPEC+, care vor avea ca scop menţinerea preţului în acest interval.

Pandemia de coronavirus a schimbat multe lucruri în întreaga lume. Din perspectiva investitorului, volatilitatea de pe pieţele financiare nu a fost niciodată atât de mare.

Pe de altă parte, din punctul de vedere al consumatorului, preţurile nu s-au schimbat atât de dramatic într-un timp atât de scurt înainte de COVID-19.

Unde se încrucişează drumurile investitorilor şi consumatorilor? Acest lucru are loc de obicei pe piaţa mărfurilor, iar cea mai importantă materie primă este, desigur, petrolul.

Apariţia COVID-19 a dus la anomalii fără precedent pe piaţa petrolului. La un moment dat, preţul barilului de petrol a scăzut semnificativ sub zero. Din cauza restricţiilor din întreaga lume, mulţi oameni au încetat să mai călătorească, să zboare sau chiar să meargă la magazine.

Din cauza disproporţiei uriaşe dintre cerere şi ofertă, organizaţia ţărilor exportatoare de petrol (OPEC), împreună cu alte ţări importante, au decis să limiteze în comun producţia pentru a restabili situaţia normală a preţurilor pe piaţă. Restricţiile de producţie impuse de OPEC şi de alţi producători precum Rusia continuă până în prezent.

Între timp, însă, au fost luate măsuri pentru stimularea economiei după stagnarea pandemiei de coronavirus. Tone de numerar au fost injectate de băncile centrale şi guverne, ceea ce a dus la o redresare semnificativă.

A existat teama că petrolul ar putea să se epuizeze, motiv pentru care OPEC+ a decis să restabilească moderat producţia. Cu toate acestea, acest proces s-a dovedit a fi prea lent pentru a răspunde aşteptărilor pieţei, rezultând o creştere de 100% a preţurilor.

Au existat chiar indicii că preţul va creşte la 100 de dolari pe baril, ceea ce a fost o problemă pentru consumatori în trecut. Preţurile prea mari ar fi putut reduce cererea.

În ultimele luni am asistat la mai multe valuri de coronavirus şi restricţii. Nu au avut niciun impact real asupra pieţei, în afară de aşteptările privind producţia.

De obicei, vânzarea de active mai riscante, cum ar fi petrolul, durează aproximativ 2 săptămâni. Având în vedere următorul val aşteptat de COVID-19, OPEC+ a decis să nu mărească producţia, mai arată analiza.

Realitatea Live

13 Aug. 2022, 19:22
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
13 Aug. 2022, 19:22 // Actual //  Lupu Eduard

Kremlinul le propune agenților FSB salarii de opt ori mai mari decât în mod normal, dar majoritatea refuză să fie detașați în zonele ocupate de ruși în Ucraina. O situație asemănătoare se regăsește și în armata rusă, unde se caută voluntari din rândul civililor care nu au nicio pregătire militară.

În ciuda salariilor de opt ori mai mari decât în mod normal, agenții FSB ruși refuză, categoric, să fie detașați în zonele din Ucraina ocupate de Rusia.

Moscova are nevoie urgentă atât de agenți de informații regulate, cât și de agenți de informații militare pentru a-și impune dominația în cele două „republici populare” din estul Ucrainei, Donețk și Luhansk, dar și în regiunile Kherson, Zaporozhzhia și Harkov.

Pentru a evita astfel de detașări, agenții FSB obțin certificate medicale de la medici, ceea ce le permite să rămână în localitățile de origine.

O sursă din FSB a declarat că nu există niciun interes pentru o detașare în zonele ocupate de ruși în Ucraina. „Am sunat 200 de oameni [pensionari] și doar trei au spus că se vor gândi la asta. Asta în ciuda promisiunilor de plăți și beneficii uriașe”, a declarat sursa.

În ciuda salariului ce poate ajunge până la 5.000 de lire sterline pe lună, majoritatea agenților refuză oferta venită din partea Kremlinului. „Departamentele de personal îi cheamă în mod activ pe foștii angajați, chiar și pe cei concediați pe motive de discreditare”, se arată în raportorul Kremlinului.

Lipsa de loialitate față de Vladimir Putin din partea agenților de informații reflectă clar o reticență din partea lor de a fi transferați în teritoriile cucerite de ruși.

Unii dintre cei care au acceptat oferta venită de la Moscova susțin că sunt „epuizați”, după ce timp de jumătate de an au avut sarcini intensive, iar vacanțele lor au fost anulate în timpul războiului. De altfel, Kremlin a recrutat prizonieri neantrenați și civili, care au fost trimiși să lupte, pe front, împotriva armatei ucrainene, scrie mirror.co.uk.

La începutul lunii iulie, închisorile și companiile din Rusia au anunțat că recrutează voluntari care vreau să lupte în Ucraina. Deținuții care acceptă acest lucru pot beneficia de amnistii, dar și de bani în plus.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău