O veste bună: Un drum modern va lega vama Giurgiuleşti de podul spectaculos peste Dunăre de la Brăila

Un drum modern va lega punctul de trecere a frontierei Galaţi-Giurgiuleşti (Republica Moldova) de podul peste Dunăre de la Brăila. Este vorba despre un proiect al Consiliului Judeţean Galaţi, realizat în colaborare cu Compania Naţională de Drumuri.

Autorităţile gălăţene au semnat luni contractul privind realizarea studiului de fezabilitate pentru viitoarea şosea. Aceasta va face legătură între Drumul Expres Galaţi – Brăila, aflat în stadiu avansat de realizare, şi viitoarea Centură Mare a Galaţiului care pleacă din punctul de trecere a frontierei cu Republica Moldova.

Drumul va avea aproximativ 8 kilometri şi patru benzi de circulaţie. Traseul va fi stabilit în următoarele luni.

„Am finalizat deja procedurile pentru demararea primilor paşi, astfel încât firma care a câştigat licitaţia are mai puţin de jumătate de an să configureze traseul noului drum, inclusiv eventualele pasaje sau poduri, şi să realizeze studiile necesare acestui proiect (studiul geotehnic, hidrologic, de trafic, impactul de mediu, ridicări topografice etc). După întocmirea documentaţie, proiectul va fi depus spre finanţare de către CNAIR, cei cu care avem un parteneriat în acest sens, în cadrul Programului Operaţional de Transport”, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea pe Facebook.

În ceea ce priveşte Drumul Expres Galaţi-Brăila, acesta este construit parţial. Fundaţia a fost realizată pe o lungime de aproximativ 9 kilometri, iar constructorul este în procedură de obţinere a avizelor de mediu pentru a demara lucrările la podul peste Siret şi la pasajul peste triajul Barboşi.

#dunarea #pod #Giurgiulești

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.