Răsturnare de situație! Aeroportul Chișinău, la un pas de a fi detronat de cel de la Iași

Aeroportul Chișinău este la un pas de a fi detronat de cel de la Iași după numărul de pasageri. Aeroportul din partea dreaptă a Prutului a înregistrat la sfârșitul săptămânii trecute un trafic de 2 milioane de pasageri.

Potrivit reprezentanţilor Aeroportului Internaţional Iaşi, primul milion de pasageri îmbarcaţi şi debarcaţi în acest an a fost înregistrat la sfârşitul lunii iunie, astfel că în primele zece luni ale anului s-a înregistrat un trafic de 1,947 de milioane de călători, iar în cursul zilei de vineri s-a ajuns la 2 milioane.

„Încă din primele opt luni ale anului am ajuns la cifre de trafic peste nivelul anilor anteriori. În 2019 am avut aproximativ 1,3 milioane de pasageri, în 2022 – 1,6 milioane, iar acum iată-ne deja ajunşi la pragul de 2 milioane, ceea ce înseamnă că la final de an vom fi mult peste estimările iniţiale. Practic, suntem în avans cu 15 ani în ceea ce priveşte traficul aerian de călători, un semn cât se poate de clar că perspectivele de trafic sunt foarte mari în următorii ani la Aeroportul Iaşi. Pentru a face faţă acestei creşteri spectaculoase, ne concentrăm toate eforturile pentru a finaliza cât mai repede noul terminal şi pentru a-l face operaţional din 2024, odată cu începerea orarului de vară”, a declarat directorul Aeroportului Internaţional Iaşi, Romeo Vatră.

Pentru comparație, în nouă luni ale anului 2023, traficul aerian al Aeroportului Chișinău s-a cifrat la 2,177 milioane de pasageri, reprezentând o creștere semnificativă de 35,3% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Majorarea numărului de pasageri se datorează faptului că anul trecut spațiul aerian al Republicii Moldova a fost închis din data de 24 februarie după invazia Rusiei în Ucraina. În consecință, toate zborurile de la Aeroportul Chișinău au fost sistate timp de o lună.

Ulterior, din data de 21 martie 2022, o porțiune a spațiului aerian al Republicii Moldova a fost deschis pentru utilizarea de către aeronavele civile și de stat. Astfel a fost reluat treptat a transportul de pasageri.

În prezent, toate zborurile din Republica Moldova au loc pe direcția România pe un coridor îngust. Zborurile în direcția Nord, Est și Sud nu sunt operate, iar cursele spre Federația Rusă, Ucraina și Belarus nu au fost reluate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#iasi #Aeroport #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.