România exportă ieftin în Ungaria și Bulgaria, dar scump în Moldova. Energocom explică

S.A. „Energocom” a venit cu explicații, într-un răspuns transmis portalului BANI.MD, privind diferențele de preț la energia electrică exportată de România către Republica Moldova, comparativ cu tarifele aplicate altor țări din regiune.

Potrivit companiei, prețul de bursă al energiei este același pentru toți participanții, însă diferențele apar din cauza momentelor în care Republica Moldova este nevoită să achiziționeze electricitate. „Importurile din România au loc, în special, în orele de vârf și pe timp de noapte, atunci când producția internă nu acoperă consumul. În aceste intervale, prețurile sunt mai ridicate pentru toți actorii de pe piață, nu doar pentru Energocom”, precizează instituția.

Un alt factor îl reprezintă costurile de transport și interconectare. Tarifele percepute de Transelectrica și Moldelectrica, reglementate de autoritățile naționale, se adaugă la prețul final. În plus, limitarea capacităților de interconectare și lipsa unei piețe spot funcționale în Republica Moldova sporesc presiunea pe preț în anumite intervale orare.

În ceea ce privește o eventuală „primă de risc” aplicată Republicii Moldova din considerente geopolitice, Energocom afirmă că nu poate confirma existența unei asemenea practici, dar subliniază că și-a onorat constant obligațiile contractuale, fapt ce consolidează încrederea partenerilor externi.

Compania explică și discrepanța dintre prețurile de export și import: România a livrat energie în Republica Moldova la un preț mediu de 116 euro/MWh, în timp ce a importat din Moldova la 94 euro/MWh. Diferența, arată Energocom, nu este cauzată de discriminare tarifară, ci de momentul tranzacțiilor și de condițiile contractuale.

Totodată, Energocom utilizează atât tranzacții pe piața spot, cât și contracte bilaterale pe termen mediu și lung, în funcție de graficul de consum prognozat, adaptat la condițiile reale din sistem.

„Prin combinarea tranzacțiilor spot cu cele bilaterale, reușim să asigurăm securitatea energetică a Republicii Moldova, chiar dacă prețurile medii pot părea mai mari decât în cazul altor state”, subliniază compania.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.