S-au scumpit banii! Moldovenii au prins gustul economisirii și au adus la bănci 3 miliarde de lei

În luna mai 2022, depozitele noi atrase la termen au constituit 3,11 miliarde de lei, în creștere cu 52,3 la sută față de luna mai 2021, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

În lei moldovenești depozitele au însumat 2,3 miliarde lei, iar cele în valută – 750,5 mil. de lei.

Depozitele noi atrase au fost reprezentate, preponderent, de depozitele persoanelor fizice, cu o pondere de 68,62 la sută (54,8 la sută fiind depozitele atrase în moneda națională și 13,9 la sută cele în valută).

Din perspectiva termenelor de plasare, cea mai mare pondere revine depozitelor cu termene de la 6 până la 12 luni, reprezentând 53,1 la sută din totalul depozitelor atrase la termen, depozitele persoanelor fizice atrase la acest termen au constituit 45,0 la sută din totalul depozitelor.

Din punct de vedere al dobânzii, la depozitele noi atrase la termen în moneda națională s-a majorat cu 1,60 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rata medie de 5,07 la sută, persoanele fizice care practică activitate – cu o rată medie de 5,00 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 9,41 la sută. La depozitele noi atrase la termen în valută s-a majorat cu 0,05 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rată medie de 0,61 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 0,27 la sută. Persoanele fizice care practică activitate nu au plasat depozite în valută.

În comparație cu mai 2021, rata medie la depozitele atrase în moneda națională s-a majorat cu 5,09 p.p., iar rata medie la depozitele în valută s-a micșorat cu 0,03 p.p.

Depozitele în moneda națională cu termene de la 6 până la 12 luni, deținând cea mai mare pondere (55,3 la sută din totalul depozitelor în moneda națională), au fost atrase cu o rată medie de 9,47 la sută (depozitele persoanelor juridice au fost atrase cu o rată medie de 4,80 la sută, persoanele fizice care practică activitate – cu o rată de 5,00 la sută, iar depozitele persoanelor fizice – cu o rată de 9,83 la sută.

În cazul depozitelor în valută, cea mai mare parte (46,0 la sută) o reprezintă cele cu termene de la 6 până la 12 luni, care au fost plasate cu o rată medie de 0,32 la sută (persoanele juridice au plasat depozite cu o rată de 0,34 la sută, persoanele fizice – cu o rată de 0,31 la sută).

BNM vrea să aducă banii moldovenilor în bănci

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu declara la ultima decizie de politică monetară, când a fost majorată rata de bază la 18,%, că BNM urmărește ca băncile să majoreze dobânzile la depozite pentru a stimula economisirea, în condițiile în care în ultimul an creditele de consum au avut o ascensiune puternică urmare a dobânzilor care au înregistrat minimul istoric.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#depozite #dobanda #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce majoritatea consumatorilor achită un tarif de 29,27 de lei pentru metrul cub de gaz, mai mulți agenți economici, circa 70 la număr, achită un tarif de 11-14 lei pentru metrul cub. Directorul Energocom, Victor Bînzari a declarat pentru BANI.MD că respectivele companii care „livrează gaz mai ieftin lucrează cu ziua de astăzi. Din moment ce prețurile la Energocom vor fi egale cu cele de pe piață, acestea nu se vor mai regăsi”.

Cinci companii care livrează gaz mai ieftin au parteneri de la Bursa Română de Mărfuri de la care cumpără metan după care îl transportă în Republica Moldova și îl vând celor cu care au perfectate contracte.

Este vorba de cinci companii, care au fost făcute publice de liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi. Este vorba de npc, sd-energy, transautogaz, n-gaz și rotalingaz.

„Atunci când la bursă prețurile erau foarte mari, în Republica Moldova a fost stabilit un preț plafonat 29,27 de lei. Asta deși erau perioade când prețurile la bursă erau de 340 mia de metri, în timp ce Moldovagaz cumpăra și cu 1800 de dolari mia de metri cubi. Respectiv prețul de procurare, plus furnizarea și distribuția aducea costul real pentru consumatori la circa 40 de lei, dar ANRE a stabilit un preț unificat de 29,27 de lei metrul cub de lei și toate aceste devieri acum trebuie să fie recuperate de furnizorul de gaze”, a explicat Bînzari.

Directorul Energocom susține că, pe de o parte statul a plafonat prețul și a oferit subvenții către consumatori finali și au beneficiat de ele toți consumatorii. „Acum prețul la bursă s-a redus or, devierile trebuie recuperate. Acum sunt clienți pe piață care vând la prețul de bursă și o parte dintre consumatori pleacă la ei, iar dacă la bursă va fi mai scump vor vrea să revină la Modovagaz. Aceste companii vor să câștige permanent din piață și nu vor să-și asume responsabilitatea de jucători cinstiți. Ei doar profită. Un exemplu este și cu companiile energetice care atunci când a crescut prețul la bursă au dispărut din piață pentru că au jucat pe piața nereglementată”, a spus Bînzari.

„Sunt oportuniști care lucrează doar acum. Dacă în scurt timp prețurile Energom vor fi similare cu cele de pe piață cu siguranță aceste companii nu-și vor regăsi locul în piață”, a mai adăugat Bînzari.

Ba mai mult, ultima decizie luată de CSE, de la sfârșitul lunii mai, obligă întreprinderile care renunță la piața reglementată și cumpără gaze naturale de pe piața liberă să plătească devierile financiare neachitate. „Când un consumator iese pe piața liberă și vrea să beneficieze de prețuri mai mici la gaz, povara devierilor trebuie să o ia cu el, dar nu să o lase celorlalți consumatori”, a argumentat ministrul energiei, Victor Parlicov noile reguli.

Cel mai interesant este că piața energetică este liberalizată. Republica Moldova și-a asumat acest lucru față de UE.

Piața gazelor din Republica Moldova este liberalizată și, respectiv oricine își poate lua licență care costă 3200 de leii și poate livra metan consumatorilor.

Legislația prevede asigurarea unui acces transparent la rețelele de transport al gazelor naturale, inclusiv în legătură cu tranzacțiile transfrontaliere și instituirea unor proceduri unice de cooperare dintre operatorii de sistem din Republica Moldova și operatorii de sistem din țările vecine, la capitolul interoperabilitatea și schimbului de date.