Scandal în România cu băutura Frutti Fresh! Micula, moștenitorul imperiului: Nu-s prost să le consum

Ce conțin sucurile Frutti Fresh pe care Victoraș Micula nu le bea, chiar dacă este moștenitorul companiei de băuturi.

Potrivit etichetei, băutura carbogazoasă Frutti Fresh Tutti Frutti conține „apă, zahăr, suc de fructe din suc concentrat (conținut de suc de fructe min 4%, în proporții variabile: mere, portocale, lămâie, kiwi, banane, struguri, ananas, piersici, grapefruit, mango), dioxid de carbon, acidifiant acid citric, stabilizatori gumă arabică și gumă esterică, antioxidant acid ascorbic, arome, conservanți benzoat de sodiu și sorbat de potasiu, colorant beta-caroten”, scrie romaniatv.ro.

Ce conțin sucurile Frutti Fresh

Guma esterică este un aditiv alimentar cu rol de agent de îngroşare, emulgator, stabilizator, adjuvant şi aromatizant. Constituie, de asemenea, materie de bază pentru guma de mestecat. Este folosită la tratatamentul de suprafață al frugtelor, dar și al legumelor proaspete și în băuturile nealcoolice aromatizate energizante și în băuturi alcoolice tulburi aromatizate, care au un conținut de alcool mai mic de 15%. Băuturile care conțin acest aditiv nu sunt recomandate copiilor. Substanța nu a fost permisă în România până în anul 2002, fiind introdusă odată cu alinierea la legislația europeană. Dozele mari pot duce la hieprkinezie, insomnie și tahicardie.

Guma arabică este un aditiv alimentar cu rol de emulgator, stabilizator, agent de îngroşare, de umplere şi de aglomerare. Este un produs natural, obţinut din arborele Acacia senegal. Se utilizează în cantităţile prevăzute de reţete în produse lactate, în dulciuri, creme, grăsimi emulsionate tartinabile cu sau fără arome, sosuri, toppinguri, dressinguri, îngheţate, fructe şi legume prelucrate, conservate, produse din carne, peşte, ouă, condimente, supe, ciorbe, membrane comestibile, produse din proteine vegetale, suplimente nutritive etc. Se utilizează şi ca substanţă- suport pentru alţi aditivi alimentari. În doze mari duce la balonare şi flatulenţă.

Acidul citric E330, cunoscut sub numele de sare de lămâie, arată ca o pulbere incoloră, cu un gust acru, ușor solubil în apă. Acidul citric este utilizat în industria alimentară deoarece conferă produselor un gust plăcut de acid. Este foarte solubil în apă, deci poate fi adăugat si in sucuri, dulciuri, bomboane, jeleuri și fructe congelate. Acidul citric este necesar pentru clarificarea enzimatică a sucurilor și pentru împiedicarea zaharisirii mierii de albine.

E 300, acidul ascorbic, este un aditiv alimentar care face parte din categoria antioxidanților. Acidul ascorbic este unul dintre cei mai utilizați aditivi nutritivi ca: agent antioxidant, agent de conservare, inhibitor de nitrozamină, fortifiant etc. Este cea mai răspândită vitamină din natură, mai ales în regnul vegetal. Vitamina C poate fi sintetizată și în regnul animal, dar oamenii nu au capacitatea de a o sintetiza.

E 211 , benzoatul de sodiu, face parte din categoria aditivilor de conservare, de natură organică. Este o substanță antiseptică. Acidul benzoic și benzoații consumați frecvent pot provoca la om fenomene alergice, ca de exemplu: cefalee, urticarie, eczeme, dermatite atopice etc. Aceste afecțiuni alergice sunt cauzate de interferența aditivilor cu diverse substraturi sau enzime pe cale metabolică. Unii autori au menționat faptul că acidul benzoic inhibă activitatea unor enzime digestive și deprimă absorbția substanțelor nutritive. Date din literatură arată că unele cazuri de eritem polimorf pot fi asociate unei hipersensibilități datorate acidului benzoic.

Acidul benzoic este cuprins și în grupa aditivilor cu risc de intoleranță respiratorie, putând produce chiar șoc anafilactic. Mai mult, acidul benzoic și benzoații sunt considerați aditivi cancerigeni, iar în unele țări ca SUA se interzice folosirea lor. Benzoații nu se acumulează în totalitate în organismul uman. Ei sunt eliminați în procente cuprinse între 66-95% prin conjugare cu glicina (în final fiind excretați cu acid hipuric), iar o altă parte, prin conjugare cu acid gluconic. Dozele mari și consumul îndelungat de benzoați pot produce iritație gastrică, anorexie, vomă, afectarea ficatului și a rinichilor. În combinație cu coloranții alimentari azoici favorizează hiperactivitatea la copii (sindromul ADHD). Unele studii au sugerat că cu cât concentrația de benzoat de sodiu este mai mare, cu atât se creează mai mulți radicali liberi. Radicalii liberi pot deteriora celulele și pot crește riscul de boli cronice.

Victoraș Micula, moștenitorul Frutti Fresh, nu consumă băutura

Întrebat de un interanut de ce nu bea sucurile Frutti Fresh, Victoraș Micula a spus că nu îi plac și că pentru el sunt doar o sursă de venit.

„Niciun dealer nu își consumă produsele. Nici eu nu beau produsele mele. Nu îmi plac. Eu vi le-am dat vouă, să fac bani, doar nu-s prost să le consum, nu?!”, a spus acesta în timpul unui live pe TikTok.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#frutti fres #micula #băutură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Alice Weidel, liderul partidului german de extremă dreapta AfD şi candidatul oficial la funcţia de cancelar, este un paradox. Deşi ea a câştigat teren pe scena politică din Germania prin discursul său extremist şi a promisiunilor cu iz suveranist, Weidel a lucrat la Goldman Sachs, cea mai puternică bancă de pe Wall Street şi totodată o emblemă a tot ce este opusul suveranismului, scrie Financial Times.

Weidel, în vârstă de 45 de ani, nu se încadrează în stereotipul politicianului de extremă dreapta. Ea este căsătorită cu producătoroarea elveţiană de filme Sarah Bossard, cu care locuieşte împreună cu cei doi copii adoptaţi în Elveţia. După absolvirea facultăţii, a lucrat ca analist pentru Goldman Sachs şi Allianz în Frankfurt, iar mai târziu a scris o teză de doctorat despre sistemul de pensii chinez.

De când a preluat frâiele AfD, Aliece Weidel a scris istorie. Partidul s-a clasat pe locul al doilea la alegerile europarlamentare din iunie, iar toamna trecută a obţinut până la 33 % din voturile germanilor în contextul alegerilor regionale, în ciuda acuzaţiilor care planează asupra unor membri de rang înalt din partid. Ei sunt acuzaţi de spionaj şi colaborarea cu state precum Rusia şi China.

Sondajele sugerează acum că AfD – care este împotriva musulmanilor, atacă cultura „woke” şi doreşte ridicarea sancţiunilor împotriva Rusiei – este pe cale să obţină primul său loc doi în alegerile parlamentare din 23 februarie, cu un procent record de 20 % din voturi.

Analiştii o văd pe Weidel ca pe o încercare a partidului de a da o faţă umană extremismului de dreapta într-o ţară care nu a uitat trecutul nazist şi nu vrea să îl repete.

Cu toate acestea, încercarea AfD a dat greş în timpul discursului lui Weidel de la Riesa, unde a făcut apel la cei mai loiali susţinători şi membri de partid şi unde a criticat „gloata de stânga”, care a întârziat începerea conferinţei cu două ore.

Ea a folosit şi îmbrăţişat în discursul său termenul extrem de controversat de „remigraţie”, promiţând „deportări pe scară largă ale imigranţilor”şi evocând o serie de atacuri comise în ultimii ani de migranţi şi solicitanţi de azil.

În cea mai recentă încercare a partidului de a face referire la epoca nazistă fără a încălca legea, un alt şef regional al partidului a încurajat mulţimea să scandeze „Alice für Deutschland” – un joc de cuvinte care face referire sloganul interzis „Alles für Deutschland”, care înseamnă „totul pentru Germania”.

Cei care au cunoscut-o pe Weidel în perioada în care a lucrat în domeniul finanţelor, în urmă cu două decenii, nu reuşesc să o asocieze cu liderul de extremă dreapta de astăzi.

Jim Dilworth, un bancher american care locuieşte în Germania şi care a lucrat cu ea la Goldman şi, ulterior, la Allianz Global Investors, a declarat că, la acea vreme, Weidel nu afişa opinii de dreapta. „Cel mai „radical” aspect al opiniilor sale a fost scepticismul faţă de euro ca monedă comună”, a spus el.

Dilworth a adăugat că, atunci când el şi-a exprimat mai târziu surprinderea faţă de decizia ei de a se alătura AfD, ea i-a spus că „mi-ar lua 20 de ani” să fac acelaşi progres în cadrul creştin-democraţilor de centru-dreapta.

„Deci, practic, acesta este motivul pentru care a ales acest partid. Cred că a existat o mulţime de oportunism acolo.” a mai spus Dilworth.

Analiştii şi chiar unii dintre aliaţii săi din cadrul AfD susţin că, chiar dacă partidul este pe cale să câştige şi mai multe voturi decât la alegerile din 2021, doar o parte dintre acestea sunt pe numele lui Weidel.

Alice Weidel, care este co-lider al AfD din 2019, s-a dovedit a fi şi o supravieţuitoare într-o formaţiune cunoscută pentru luptele sale interne. Surse din interior spun că a fost abilă în gestionarea flancului radical al partidului.

Indiferent de performanţele sale, partidul nu are aproape nicio speranţă de a prelua puterea la Berlin după votul de luna viitoare, din cauza „firewall-ului” ridicat de partidele principale din Germania, care au exclus toate formarea unei coaliţii cu AfD.

Dar oficialii acestuia se uită deja la următorul set de alegeri, programat pentru 2029, când speră la şi mai multă deziluzie din partea alegătorilor.