Transparency International – Moldova: Modificări la Legea combaterii spălării banilor – operate în grabă, într-un mod abuziv și ilegal

La 20 iulie 2020, Guvernul, iar apoi și Parlamentul Republicii Moldova au aprobat și, respectiv, adoptat în prima lectură modificări la câteva legi ce vizează direct combaterea spălării banilor: Legea 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, Codul de executare al Republicii Moldova 443/2004, Legea 135/2007 privind societățile cu răspundere limitată, Legea 220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali.

La 20 iulie 2020, Guvernul, iar apoi și Parlamentul Republicii Moldova au aprobat și, respectiv, adoptat în prima lectură modificări la câteva legi ce vizează direct combaterea spălării banilor: Legea 308/2017 cu privire la  prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, Codul de executare al Republicii Moldova 443/2004, Legea 135/2007 privind societățile cu răspundere limitată, Legea 220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali.

Esența modificărilor constă în înterpretarea calității de beneficiar efectiv al entităților economice și introducerea unor restricții în aplicarea Legii 308/2017 în cazul urmăririi activelor beneficiarilor finali în cadrul investigațiilor ce țin de spălarea banilor și finanțarea terorismului.

Astfel, potrivit modificărilor, ”calitatea de beneficiar efectiv al unei entități nu acordă, prin ea însăși, persoanelor de drept privat, vreun drept real sau de creanță asupra patrimoniului entității respective sau asupra cotelor din capitalul entității respective. Calitatea de beneficiar efectiv al unei entități nu dă temei pentru a satisface din contul patrimoniului sau a cotei din capitalul entității respective a obligațiilor beneficiarului efectiv ori a deținătorilor indirecți prin care beneficiarul efectiv exercită control asupra entității respective”. Mai simplu fiind spus, entitățile create în interesul beneficiarului final din resurse obținute ilegal, pentru care beneficiarul final este urmărit în cadrul unor dosare, nu pot fi subiect al asigurării recuperării mijloacelor dobândite ilegal.

Transparency International – Moldova remarcă faptul că modificările respective au fost operate în grabă, într-un mod abuziv și ilegal, fără a respecta rigorile privitoare la actele normative și transparența decizională: 

  • Ședința Guvernului a fost una ad-hoc, nefiind anunțată din timp, proiectul modificărilor în legislație și materialele  aferente fiind publicate contrar prevederilor legislației privind transparența procesului decizional.
  • Din materialele plasate pe pagina web a Guvernului nu este clar cine este autorul real al proiectului legii: Nota informativă la proiect a fost semnată de Secretarul General al Guvernului, iar la ședința  Guvernului proiectul n-a fost prezentat de reprezentantul autorității care a venit cu inițiativa legislativă, ci de consilierul Prim-ministrului pe probleme juridice (Nicolae Eșanu).
  • În materialele aferente proiectului de lege lipsesc o serie de documente obligatorii, inclusiv avizele ministerelor responsabile de domeniul economie, finanțe, justiție, expertiza anticorupție a CNA, opinia/avizul Serviciului prevenirea și combaterea spălării banilor (SPCSB). În nota informativă la proiect lipsește și avizul de confomritate cu standardele GRECO, MoneyVal, pe care Republica Moldova, în calitate de subiect al monitorizării de către aceste organisme internaționale, trebuie să le respecte.
  • Parlamentul a admis examinarea proiectului de lege în prima lectură, în aceeași zi în care acesta a fost aprobat de Guvern, neavând acceptul pozitiv al comisiei de bază – Comisia juridică, numiri și imunități. Raportul acestei comisii indică cert că ”proiectul de lege nu a întrunit numărul necesar de voturi”. De reținut că ședința comisiei ar fi avut loc grabnic între ședința Guvernului (ora 10:00, 20.07.2020) și ședința Paramentului (14:00, 20.07.2020).
  • Comisia economie, buget și finanțe a Parlamentului ar fi examinat și susținut, cu vot majoritar, proiectul de lege. Totuși, fără a face o trimitere clară și relevantă la modificările operate, comisia a specificat că ”precizările prevăzute de proiectul de lege vor asugura respectarea standardului de reglementară ”clară și previzibilă”, cerute de stndardele CEDO pentru respectarea drepturilor de proprietate”.
  • Nici în Parlament n-au fost prezentate expertizele economică, financiară, anticorupție ale proiectului de lege, precum și de implementare a principiilor MoneyVal transpuse și în Legea 308/2017 – în special, opinia SPCSB.

Concluzii și recomandări

Proiectul de lege a fost elaborat și promovat cu abateri grave de la exigențele elaborării actelor normative și transparenței decizionale, în regim grabnic (la finele sesiunii de primăvară-vară a Parlamentului), inclusiv fără avizele de conformitate cu standardele comunitare, în speță ale Consiliului Europei, ceea ce trezeste suspiciuni privind caracterul comandat al modificărilor operate, susține Transparency International – Moldova.

Riscul major al aplicării acestor modificări în legislație, în special în contextul combaterii spălării banilor, potrivit experților, este împiedicarea efectuării unei urmăriri efective prin sechestru și recuperare a activelor dobândite în rezultatul fraudelor financiar-bancare. „De fapt, aceste modificări vor reduce la zero prevederile și spiritul Legii 308/2017 cu privire la  prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.”

„Un alt risc important este zădărnicirea urmăririi eficiente prin atragerea în litigii judiciare interminabile, fără șanse de recuperare ulterioară a activelor urmărite de către procurori în cadrul investigațiilor fraudelor financiare, în special celor financiar-bancare.

Modul în care au fost elaborate și promovate modificările în legislație, inclusiv interpretările anumitor prevederi din legislația actuală (de ex., ”beneficiar efectiv”), ar favoriza anumite grupuri de interese, adevărații inițiatori ai proiectului de lege, –  prin asigurarea unei căi legale de preluare a activelor sechestrate. Aceste modificări ar fi, mai degrabă, în detrimentul interesului public de a recupera mijloacele și activele rezultante din fraude financiare și bancare.”, mai concluzionează autorii.

Potrivit Transparency International – Moldova, trimiterile la CEDO sau la alte ”practici internaționale”, invocate în rapoartele uneia din comisiile parlamentare, sunt irelevante și neconvingătoare, întrucât nu indică cu claritate normele și standardele internaționale necesare pentru operarea acestor modificări.

În acest context Transparency International – Moldova consideră necesară retragerea din procedură de examinare parlamentară a proiectului de lege de modificare a unor acte normative, aprobat de Guvern și adoptat de Parlament în prima lectură la 20.07.2020, ca fiind unul ilegal și contrar interesului public, și care ar putea împiedica aplicarea Legii 308/2017 cu privire la combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

De asemenea, Transparency International – Moldova atrage atenția partenerilor străini ai Republicii Moldova, reprezentanților structurilor internaționale specializate în prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului asupra pericolelor generate de proiectul acestei legi.

Alte stiri

Lipsă de fructe și legume în supermarketurile britanice. Efectele ieșirii din EU

După ce a fost semnat acordul Brexit, mai multe schimbări au intrat în vigoare, printre care și modificări vamale. La apropae două săptămâni după ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, efectele sunt vizibile în supermarketurilr britanice. De asemenea, șoferii de camioane din UE sunt obligați să aștepte și zile întregi pentru a avea toate actele în regulă.

De ce cresc prețurile la produsele petroliere? Răspuns de la Veaceslav Ioniță

Mai multe companii au anunțat majorarea prețurilor la produsele petroliere. Benzina cu cifra octanică 95 costă în medie 17,10 lei, motorina –14,45 lei, iar prețul mediu al gazului lichefiat constituie 10,10 lei.

Carburanții, mai scumpi. Benzina A 95 și-a majorat prețul cu peste 1,5 lei

Prețul carburanților este în creștere. Unele stații de alimentare au afișat astăzi noapte prețuri mai mari la motorină, benzină și gaz lichefiat.

Balanța comercială a UE în primele 11 luni din 2020. Au scăzut exporturile

Uniunea Europeană a înregistrat în noiembrie un excedent al balanței comerciale de 25,3 miliarde de euro, față de un plus de 18 miliarde de euro în perioada similară din 2019, arată datele preliminare publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Ultimele ȘTIRI

Lipsă de fructe și legume în supermarketurile britanice. Efectele ieșirii din EU

După ce a fost semnat acordul Brexit, mai multe schimbări au intrat în vigoare, printre care și modificări vamale. La apropae două săptămâni după i...

De ce cresc prețurile la produsele petroliere? Răspuns de la Veaceslav Ioniță

Mai multe companii au anunțat majorarea prețurilor la produsele petroliere. Benzina cu cifra octanică 95 costă în medie 17,10 lei, motorina –14,45 ...

Carburanții, mai scumpi. Benzina A 95 și-a majorat prețul cu peste 1,5 lei

Prețul carburanților este în creștere. Unele stații de alimentare au afișat astăzi noapte prețuri mai mari la motorină, benzină și gaz lichefiat.

Balanța comercială a UE în primele 11 luni din 2020. Au scăzut exporturile

Uniunea Europeană a înregistrat în noiembrie un excedent al balanței comerciale de 25,3 miliarde de euro, față de un plus de 18 miliarde de euro în...

„Pașapoarte digitale de vaccinare” de la Microsoft și Oracle. La ce vor fi folosite

Companiile Microfot și Oracle anunță că vor colabora împreună pentru crearea „pașapoartelor digitale de vaccinare”. În acest mod oamenii vor putea ...

Vezi toate știrile