VIDEO Ucraina a distrus baza grupului de mercenari Wagner din Lugansk

Armata Ucrainei a distrus baza grupului de mercenari Wagner din Luhansk, a anunțat vineri guvernatorul regiunii Serhiy Haidai. Un singur soldat rus ar fi supraviețuit.

Potrivit acestuia, forțele armate ale Ucrainei au distrus baza locală a grupului de mercenari Wagner din Kadiivka, oraș din regiunea Luhansk ocupat de ruși.

Haidai a mai spus că doar un soldat rus a supraviețuit atacului, fără însă a preciza numărul total al celor uciși.

În martie, serviciile de informații americane afirmau că în jur de 1.000 de mercenari ai grupului Wagner (numit și armata privată a lui Vladimir Putin) au fost trimiși să lupte în Ucraina, ca urmare a pierderilor grele înregistrate de armata Moscovei în prima lună de la declanșarea invaziei de către președintele rus.

La sfârștiul lunii februarie, presa internațională relata că mercenari din Grupul Wagner ar fi desfășurați în Ucraina cu misiunea de a-l elimina pe președintele Volodimir Zelenski și a pregăti terenul ca Moscova să preia controlul.

Grupul Wagner este cunoscut ca armata privată a lui Vladimir Putin, implicată, de-a lungul timpului în conflicte din Ucraina, Siria şi în zona Africii.

Grupul Wagner este considerat a fi cea mai mare companie militară privată din lume. Ideea creării unei armate de mercenari în Rusia a apărut după războiul din Afganistan, care a cauzat pierderi mari Armatei Roşii. Suferinţele familiilor care şi-au pierdut fii şi soţi în război au avut un impact major asupra societăţii ruse. O armată privată avea avantajul că pierderile acesteia nu intrau în statisticile oficiale.

Fondatorul și comandantul militar al Grupului Wagner este Dmitri Utkin, un fost ofițer rus de informații militare (GRU), al cărui nume de cod era „Wagner”.

Oficial, grupul nu există, a scris într-o anchetă BBC, dar se crede că până la 10.000 de oameni ar fi avut cel puţin un contract cu Wagner de când grupul a început să lupte alături de separatiştii proruşi în estul Ucrainei în 2014.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Grupul Wagner #distrus #Lugansk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe fondul tensiunilor geopolitice şi al incertitudinilor economice, investitorii pariază tot mai mult pe aur în 2025. Preţul metalului preţios a urcat cu aproape 30% de la începutul anului pe piaţa spot, iar contractele futures ating acum circa 3.400 de dolari pe uncie (28 de grame), potrivit MarketWatch. Evoluţia este determinată de conflictul dintre Israel şi Iran, temerile privind noile tarife comerciale ale lui Donald Trump şi inflaţia relativ ridicată în Statele Unite.

Cererea pentru plasamente de siguranţă – unde se încadrează şi francul elveţian – a crescut pe fondul acestor incertitudini, iar estimările arată că trendul ascendent va continua, spune Mihai Căruntu, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, citat de businessmgazin.ro.

„Aurul a crescut foarte mult anul acesta şi în ultimele 12 luni; s-a apreciat şi francul elveţian, alt activ de refugiu. Incertitudinea mai mare s-a văzut pe cotaţiile aurului, care a avut o decadă foarte bună, un randament anualizat de 8% în ultimii zece ani. Este foarte mult pentru că aurul a avut nişte decenii în care a stagnat”, explică el.

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, aurul s-a numărat printre cele mai performante active la nivel global. Politicile comerciale imprevizibile, în special noile taxe vamale, au amplificat temerile legate de un posibil război comercial, alimentând inflaţia, încetinind perspectivele economice şi determinând investitorii să caute refugiu în metalul preţios.

De altfel, indicele S&P 500 – de referinţă pentru Wall Street, cea mai mare piaţă de capital din lume – înregistrează o creştere de 2,8% în 2025, sub indicele paneuropean Stoxx 600, pe care l-a depăşit constant în ultimii ani. Până nu demult, S&P 500 se afla în teritoriu negativ anul acesta.

„Din anii 1920-1930 încoace, aurul n-a crescut, în medie, cu mai mult de 5%. Estimările sunt că va continua să crească pentru că este incertitudine mare. Dacă vorbim de tarifele lui Trump, ele ar pune în pericol creşterea economică, ar alimenta inflaţia şi deci ar influenţa profiturile corporate”, mai spune Mihai Căruntu.