Tofilat spune ce s-a întâmplat cu concursul de la Moldovagaz

Sergiu Tofilat, membru al Consiliului de Observatori de la Moldovagaz a declarat în cadrul emisiunii „Novaia Nedelea” de la TV8 că premierul a fost „necinstit” și a încercat să împiedice desfășurarea unui concurs transparent pentru funcția de președinte al Consiliului de Administrație al companiei Moldovagaz.

„Domnul Recean a declarat săptămâna trecută că ar fi fost de acord cu propunerea mea de a organiza un concurs. Dar, să fim sinceri, nu a fost deloc așa. Mai mult, a indus în eroare opinia publică”, a afirmat Tofilat.

Potrivit acestuia, încă din aprilie 2024, trei organizații, inclusiv el, au solicitat organizarea concursului, astfel încât până la 25 iunie să fie desemnați candidații selectați. Însă, Tofilat susține că premierul s-a opus în mod constant acestui demers.

„Pe 18 iunie am discutat cu domnul Recean. Am avut martori. Timp de o oră a încercat să mă convingă să renunțăm la concurs. Noi i-am explicat clar: PAS a promis concursuri transparente în campania electorală, iar strategia de guvernare a întreprinderilor de stat, aprobată acum doi ani, include aceste proceduri. Tot ce am cerut a fost respectarea angajamentelor luate”, a explicat Tofilat.

El a mai subliniat că presiunile asupra organizării concursului au continuat și după ce s-a ajuns la un rezultat. Concursul a fost câștigat de Dorin Junghietu, dar premierul ar fi insistat ca în fruntea compeniei să rămână Vadim Ceban.

„După refuzul ministrului Victor Parlicov de a ignora rezultatele concursului, presiunile s-au intensificat. Bugetul pentru anul viitor al ministerului a fost redus, iar funcționarii au fost amenințați. Mai mult, au fost cazuri în care oficiali din ministere erau criticați doar pentru că apreciau postările mele pe Facebook”, a adăugat Tofilat.

Pe 25 septembrie, urma să fie stabilit un nou Consiliu de Administrație la Moldovagaz, dar Ceban a rămas interimar, în lipsa unei decizii a Consiliului de Observatori. Acest consiliu are șase membri: patru din partea Gazprom și doi din partea Republicii Moldova, iar deciziile se iau cu cel puțin cinci voturi, ceea ce complică luarea unei hotărâri clare.

Moldovagaz este controlată majoritar de Gazprom (50%), urmată de Agenția Proprietății Publice (35,3%) și Tiraspoltransgaz (13,14%). Conform datelor financiare, compania a înregistrat un profit de 1,282 miliarde de lei în 2023, comparativ cu pierderile de 323 milioane de lei în 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Recean #Tofilat #concurs

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După două decenii de exod masiv, Republica Moldova pare să fi atins „punctul de saturație” al migrației, susține economistul Veaceslav Ioniță, citând un sondaj CBX Research realizat pentru IDIS „Viitorul”. Cercetarea relevă că 74 % dintre moldovenii rămași în țară declară că nu au muncit niciodată peste hotare și nici nu plănuiesc să plece.

Potrivit sondajului, cei 74 % se împart în două categorii: 38 % „complet ancorați”, care exclud orice scenariu de emigrare, și 36 % care, deși ar avea o destinație preferată „în teorie”, aleg în mod conștient să rămână în Moldova. În cifre absolute, acest nucleu de stabilitate depășește 1,7 milioane de persoane din populația rezidentă actuală.

Ioniță afirmă că, odată cu reducerea intenției de plecare, politicile publice ar trebui să vireze de la strategia clasică de „repatriere a diasporei” spre mobilizarea resurselor umane interne. „Acești oameni reprezintă un capital social ignorat: sunt disponibili pentru formare profesională locală, investiții comunitare și inițiative antreprenoriale. Ei pot constitui baza unei noi economii locale, mai puțin vulnerabile la șocurile externe”, arată economistul.

Potrivit lui Ioniță, verticala oportunităților include: stimulente fiscale și granturi pentru afaceri de familie și start-up-uri rurale, programe de recalificare tehnică pentru industriile cu potențial (energie regenerabilă, agro-teh, servicii IT la distanță) și crearea de fonduri locale de garanție pentru micro-împrumuturi, destinate tocmai celor care nu au fluxuri de venit din migrație.

Tot economistul remarcă un „nou tip de patriotism economic”: „Pentru cei 74 %, munca în Moldova este o alegere asumată, nu doar o lipsă de alternativă. Ei pot deveni eroii redresării economice, dacă statul și mediul de afaceri le valorifică loialitatea”.

Datele oficiale indică circa 1,1 milioane de cetățeni moldoveni stabiliți peste hotare, ceea ce plasează Moldova pe primele locuri în Europa la raportul diasporă/populație. Cu toate acestea, CBX Research sugerează că intenția de plecare a scăzut semnificativ, mai ales la categoria 30–49 de ani. Fenomenul este atribuit „saturației migratorii” — efectul combinat al reducerii rezervorului de populație aptă de plecare și al creșterii costurilor adaptării în statele de destinație.

Apel la politici coordonateoniță recomandă Guvernului și autorităților locale să îmbine strategiile de diaspora cu planuri de dezvoltare axate pe comunitățile rămase: „Fără infrastructură rurală, servicii publice digitale și acces la finanțare, cei 74 % vor rămâne subutilizați. Din perspectiva sustenabilității fiscale, e mai ieftin să investești în oamenii rămași decât să-i aduci înapoi pe cei plecați”.

Analiza economistului concluzionează că redefinirea politicilor de piață a muncii, educației și antreprenoriatului în jurul „nucleului sedentare” ar putea transforma vulnerabilitatea demografică a Moldovei într-un avantaj competitiv bazat pe stabilitate și comunitate.