Discriminarea culturii! TVA de 20% în contrast cu privilegiile HORECA de 6%

În Republica Moldova, domeniul culturii se confruntă cu discriminarea fiscală față de alte sectoare economice privilegiate, cum este cazul industriei HORECA. Potrivit prevederilor Legii nr. 76/2021, produsele alimentare și băuturile, alături de serviciile conexe care permit consumul imediat, beneficiază de o cotă redusă de TVA de 6% pe perioada stării de urgență sau în condițiile prevăzute de lege, aplicabilă în cadrul activităților HORECA. Această măsură se extinde și asupra serviciilor de cazare, indiferent de categoria de confort.

Astfel, pentru perioada 16 decembrie 2024 – 13 februarie 2025, cota de TVA aplicabilă HORECA va fi de 6%, reducând în mod semnificativ impozitele pentru acest sector, care beneficiază de o cotă standard de 8%. În contrast, domeniul culturii din Republica Moldova este taxat cu o cotă standard de TVA de 20%, ceea ce pune o presiune fiscală considerabilă asupra instituțiilor și organizațiilor din domeniul culturii.

Deși în 2024 a fost creat Fondul Național al Culturii, cu un buget de aproximativ 30 de milioane de lei, destinat susținerii proiectelor culturale, banii sunt insuficienți pentru a compensa dezechilibrul fiscal existent. În 2024, 14 milioane de lei sunt alocate pentru finanțarea a 84 de proiecte culturale propuse de organizațiile necomerciale, o cifră record în ceea ce privește numărul de proiecte și bugetul alocat. Totuși, cotele de TVA nefavorabile și alocările financiare limitate nu sunt suficiente pentru a susține cu adevărat dezvoltarea sectorului cultural din țară.

Această diferență semnificativă între tratamentul fiscal aplicat HORECA și cultura din Republica Moldova ridică întrebări despre prioritățile guvernamentale și necesitatea unui tratament fiscal echitabil pentru toate sectoarele economice, inclusiv pentru cel cultural.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cultura #TVA #HoReCa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un număr de 13.810 persoane cu domiciliul în regiunea transnistreană erau luate la evidență în anul 2025 pe malul drept al Nistrului în calitate de angajați oficiali, potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat.

Din total, 57,6% sunt bărbați (7.950 persoane), iar 42,4% femei (5.860 persoane), ceea ce indică o participare semnificativă a forței de muncă din regiune pe piața muncii controlată de autoritățile constituționale.

Distribuția geografică arată o concentrare majoră în municipiul Chișinău, unde activează peste 80% dintre acești salariați. Cei mai mulți provin din orașele Tiraspol, Bender, Slobozia și din localitățile din proximitatea acestora, care cumulează peste 54% din total.

Datele indică și un grad ridicat de formalizare a raporturilor de muncă. Aproximativ 93,85% dintre angajați activează în baza contractelor individuale de muncă, fapt ce confirmă caracterul legal și stabil al relațiilor de serviciu.

În ceea ce privește domeniile de activitate, lucrătorii din regiunea transnistreană sunt prezenți în special în comerțul cu amănuntul, transporturi, învățământul secundar general, construcții, industria de prelucrare, precum și în activități de asistență medicală și farmaceutică.

Potrivit Serviciului Fiscal de Stat, aceste evoluții confirmă un nivel avansat de integrare a locuitorilor din stânga Nistrului pe piața muncii de pe malul drept. Autoritățile subliniază că angajații beneficiază de relații de muncă sigure și legale, acces la toate tipurile de concedii și salarii competitive.

Prin participarea lor în sectoare-cheie ale economiei, locuitorii din regiunea transnistreană contribuie direct la dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova, mai arată datele oficiale.