Discriminarea culturii! TVA de 20% în contrast cu privilegiile HORECA de 6%

În Republica Moldova, domeniul culturii se confruntă cu discriminarea fiscală față de alte sectoare economice privilegiate, cum este cazul industriei HORECA. Potrivit prevederilor Legii nr. 76/2021, produsele alimentare și băuturile, alături de serviciile conexe care permit consumul imediat, beneficiază de o cotă redusă de TVA de 6% pe perioada stării de urgență sau în condițiile prevăzute de lege, aplicabilă în cadrul activităților HORECA. Această măsură se extinde și asupra serviciilor de cazare, indiferent de categoria de confort.

Astfel, pentru perioada 16 decembrie 2024 – 13 februarie 2025, cota de TVA aplicabilă HORECA va fi de 6%, reducând în mod semnificativ impozitele pentru acest sector, care beneficiază de o cotă standard de 8%. În contrast, domeniul culturii din Republica Moldova este taxat cu o cotă standard de TVA de 20%, ceea ce pune o presiune fiscală considerabilă asupra instituțiilor și organizațiilor din domeniul culturii.

Deși în 2024 a fost creat Fondul Național al Culturii, cu un buget de aproximativ 30 de milioane de lei, destinat susținerii proiectelor culturale, banii sunt insuficienți pentru a compensa dezechilibrul fiscal existent. În 2024, 14 milioane de lei sunt alocate pentru finanțarea a 84 de proiecte culturale propuse de organizațiile necomerciale, o cifră record în ceea ce privește numărul de proiecte și bugetul alocat. Totuși, cotele de TVA nefavorabile și alocările financiare limitate nu sunt suficiente pentru a susține cu adevărat dezvoltarea sectorului cultural din țară.

Această diferență semnificativă între tratamentul fiscal aplicat HORECA și cultura din Republica Moldova ridică întrebări despre prioritățile guvernamentale și necesitatea unui tratament fiscal echitabil pentru toate sectoarele economice, inclusiv pentru cel cultural.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cultura #TVA #HoReCa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.