Start-up-urile mici domină economia: 91% dintre noile afaceri au sub 4 angajați

În 2022, numărul întreprinderilor active din Republica Moldova a fost de 41,5 mii, reprezentând 76,4% din totalul întreprinderilor raportoare. Sectorul comerțului cu ridicata și cu amănuntul a dominat mediul de afaceri, cu 39,6% din totalul întreprinderilor active. Alte domenii semnificative includ activitățile profesionale, științifice și tehnice (9,8%), industria prelucrătoare (9,5%), construcțiile (7,0%) și tranzacțiile imobiliare (6,9%), arată, datele Biroului Național de Statistică.

Pe parcursul anului 2022, au fost create 4,6 mii de întreprinderi, majoritatea acestora (91,2%) fiind mici afaceri cu 0-4 salariați. Rata de creare a întreprinderilor noi a fost de 11,0%, cu cele mai multe start-up-uri în domeniul comerțului (33,2%) și în sectorul energetic, care a înregistrat cea mai mare rată de creare (28,4%).

Municipiul Chișinău rămâne centrul economic al țării, cu 63,3% dintre întreprinderile active înregistrate aici. Alte regiuni semnificative sunt Centru (15,7%), Nord (12,6%), Sud (5,3%) și UTA Găgăuzia (3,1%). Rata de creare a întreprinderilor noi în 2022 a variat între 9,0% (Nord) și 12,9% (Sud).

În 2022, au fost desființate 2,2 mii de întreprinderi, reprezentând o rată de 5,3%. Cele mai multe afaceri desființate au fost mici, cu 0-4 salariați, acestea reprezentând 88,1% din total. Domeniul cu cea mai mare rată de desființare a fost cel al cazării și alimentației publice (7,2%).

Conducătorii bărbați au dominat mediul antreprenorial, reprezentând în medie 66,2% din totalul managerilor în perioada 2016-2022. Cele mai multe afaceri conduse de femei în 2022 au fost în domeniul învățământului (62,6%), în timp ce industria extractivă a înregistrat cea mai scăzută pondere de femei (13,6%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#start-up #companii #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că decizia Franța de a interzice anumite produse alimentare care conțin reziduuri de pesticide neaprobate în Uniunea Europeană nu este de natură să afecteze direct Republica Moldova.

Întrebat despre impactul măsurii, șeful Guvernului a precizat că subiectul a fost discutat inclusiv la nivel guvernamental, în cadrul întrevederilor de la Davos. Potrivit acestuia, autoritățile franceze au transmis că restricțiile vizează toate statele terțe, nu doar Republica Moldova, și reprezintă un răspuns la depistarea unor ingrediente toxice în anumite produse agroalimentare importate.

„Cunoscând produsele noastre, de calitate bună, nu credem că vom fi afectați de aceste măsuri. Continuăm dialogul cu partenerii francezi, dar este și un mesaj către producătorii autohtoni să fie foarte atenți”, a spus premierul. Alexandru Munteanu a subliniat că marii producători sunt, de regulă, prudenți, însă a recomandat verificări suplimentare, inclusiv cu sprijinul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, pentru a exista certitudinea că produsele nu conțin nici măcar doze admise de pesticide.

Începând cu 8 februarie 2026, Franța va suspenda importul și comercializarea unor produse alimentare provenite din afara Uniunii Europene dacă sunt detectate reziduuri de substanțe active neaprobate în UE. Măsura se aplică atât produselor proaspete, cât și celor procesate și vizează, printre altele, mere, pere, caise, cireșe, piersici, prune, struguri de masă și pentru vin, legume, cereale, miere și alte produse apicole.