Start-up-urile mici domină economia: 91% dintre noile afaceri au sub 4 angajați

În 2022, numărul întreprinderilor active din Republica Moldova a fost de 41,5 mii, reprezentând 76,4% din totalul întreprinderilor raportoare. Sectorul comerțului cu ridicata și cu amănuntul a dominat mediul de afaceri, cu 39,6% din totalul întreprinderilor active. Alte domenii semnificative includ activitățile profesionale, științifice și tehnice (9,8%), industria prelucrătoare (9,5%), construcțiile (7,0%) și tranzacțiile imobiliare (6,9%), arată, datele Biroului Național de Statistică.

Pe parcursul anului 2022, au fost create 4,6 mii de întreprinderi, majoritatea acestora (91,2%) fiind mici afaceri cu 0-4 salariați. Rata de creare a întreprinderilor noi a fost de 11,0%, cu cele mai multe start-up-uri în domeniul comerțului (33,2%) și în sectorul energetic, care a înregistrat cea mai mare rată de creare (28,4%).

Municipiul Chișinău rămâne centrul economic al țării, cu 63,3% dintre întreprinderile active înregistrate aici. Alte regiuni semnificative sunt Centru (15,7%), Nord (12,6%), Sud (5,3%) și UTA Găgăuzia (3,1%). Rata de creare a întreprinderilor noi în 2022 a variat între 9,0% (Nord) și 12,9% (Sud).

În 2022, au fost desființate 2,2 mii de întreprinderi, reprezentând o rată de 5,3%. Cele mai multe afaceri desființate au fost mici, cu 0-4 salariați, acestea reprezentând 88,1% din total. Domeniul cu cea mai mare rată de desființare a fost cel al cazării și alimentației publice (7,2%).

Conducătorii bărbați au dominat mediul antreprenorial, reprezentând în medie 66,2% din totalul managerilor în perioada 2016-2022. Cele mai multe afaceri conduse de femei în 2022 au fost în domeniul învățământului (62,6%), în timp ce industria extractivă a înregistrat cea mai scăzută pondere de femei (13,6%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#start-up #companii #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, a oferit clarificări importante în legătură cu avizul votat de Guvern referitor la legea propusă de Viorel Barda, care prevede un moratoriu pe datoriile fermierilor. Catlabuga a subliniat că, deși există încă multe neînțelegeri și confuzii în presă, avizul guvernamental a fost aprobat și va include sprijinul Ministerului Agriculturii față de fermieri.

„Avizul a fost votat, iar tot sprijinul nostru pentru fermieri va fi reflectat în acest aviz. Este un proces care a implicat propuneri din partea Ministerului Finanțelor și Justiției, iar unele dintre acestea vor fi probabil acceptate parțial. Sperăm că, într-un termen scurt, legea va putea trece prin două lecturi și va intra în vigoare cât mai repede”, a declarat ministra.

Catlabuga a menționat și faptul că Ministerul Agriculturii urmărește să mențină un echilibru între fermieri și producători, indicând că, până acum, au fost întocmite 7.087 de acte de constatare pentru 3.380 de agenți economici, care au terenuri afectate de cel puțin 40%. În acest sens, ministrul a subliniat importanța unui dialog deschis și constructiv cu fermierii pentru a analiza fiecare caz în parte.

„Actul de constatare și raportul statistic agricol vor fi elementele esențiale pentru a stabili eligibilitatea fermierilor în cadrul acestui moratoriu. Vrem să păstrăm calmul și să aplicăm legea în mod corect, analizând fiecare caz individual”, a adăugat Ludmila Catlabuga.

În ceea ce privește modificările aduse proiectului inițial de către deputați, ministra a explicat că acestea reflectă cerințele fermierilor și sunt destinate să îmbunătățească condițiile acestora. Totuși, unele ajustări, cum ar fi proporția de 40% din suprafața afectată, au fost modificate față de propunerea inițială.

„Modificările sunt mici, dar importante pentru a face legea mai aplicabilă și eficientă. De exemplu, furnizorii de inputuri nu mai sunt inclusi în această versiune a proiectului, în urma discuțiilor și solicitărilor fermierilor”, a conchis Ludmila Catlabuga.

La sfârșitul săptămânii trecute, deputații au votat astăzi instituirea unui moratoriu asupra plății datoriilor restante ale fermierilor, inclusiv a majorărilor și penalităților, până la 31 octombrie 2025. Legea secetei propusă de Alexandru Trubca, președintele Comisiei Agricultură a fost pusă pe pauză.

În legea propusă de Trubca s-a clarificat chestiunea cu datoriile acumulate începând cu 1 septembrie 2022 vor fi eligibile pentru beneficiile legii, eliminând interpretările ambigue din legislația actuală. Totodată, au fost incluși furnizorii de inputuri agricole printre potențialii beneficiari ai legii, iar creditorilor li se interzice cesionarea creanțelor fără acordul debitorilor.

Totodată, un alt aspect din legea lui Trubca este legat de organizațiile de creditare nebancară, în special în sudul țării, unde agricultorii se confruntă cu abuzuri legate de executările silite pentru echipamente agricole, terenuri și alte active. „Este crucial să intervenim pentru a preveni interpretările abuzive ale legislației.