Start-up-urile mici domină economia: 91% dintre noile afaceri au sub 4 angajați

În 2022, numărul întreprinderilor active din Republica Moldova a fost de 41,5 mii, reprezentând 76,4% din totalul întreprinderilor raportoare. Sectorul comerțului cu ridicata și cu amănuntul a dominat mediul de afaceri, cu 39,6% din totalul întreprinderilor active. Alte domenii semnificative includ activitățile profesionale, științifice și tehnice (9,8%), industria prelucrătoare (9,5%), construcțiile (7,0%) și tranzacțiile imobiliare (6,9%), arată, datele Biroului Național de Statistică.

Pe parcursul anului 2022, au fost create 4,6 mii de întreprinderi, majoritatea acestora (91,2%) fiind mici afaceri cu 0-4 salariați. Rata de creare a întreprinderilor noi a fost de 11,0%, cu cele mai multe start-up-uri în domeniul comerțului (33,2%) și în sectorul energetic, care a înregistrat cea mai mare rată de creare (28,4%).

Municipiul Chișinău rămâne centrul economic al țării, cu 63,3% dintre întreprinderile active înregistrate aici. Alte regiuni semnificative sunt Centru (15,7%), Nord (12,6%), Sud (5,3%) și UTA Găgăuzia (3,1%). Rata de creare a întreprinderilor noi în 2022 a variat între 9,0% (Nord) și 12,9% (Sud).

În 2022, au fost desființate 2,2 mii de întreprinderi, reprezentând o rată de 5,3%. Cele mai multe afaceri desființate au fost mici, cu 0-4 salariați, acestea reprezentând 88,1% din total. Domeniul cu cea mai mare rată de desființare a fost cel al cazării și alimentației publice (7,2%).

Conducătorii bărbați au dominat mediul antreprenorial, reprezentând în medie 66,2% din totalul managerilor în perioada 2016-2022. Cele mai multe afaceri conduse de femei în 2022 au fost în domeniul învățământului (62,6%), în timp ce industria extractivă a înregistrat cea mai scăzută pondere de femei (13,6%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#start-up #companii #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) avertizează publicul cu privire la o nouă schemă de fraudă care circulă rapid pe aplicații de mesagerie precum WhatsApp și Telegram și este promovată intens pe rețelele de socializare.

Potrivit instituției, escrocheria funcționează prin crearea unor grupuri false de „investiții”, unde activitatea este simulată cu ajutorul roboților și al conturilor false. Așa-ziși „experți” promit câștiguri rapide din tranzacții, inclusiv în criptomonede, și îi conving pe utilizatori să atragă alți membri în schimbul unor „recompense”.

Victimele sunt îndemnate să transfere bani în „conturi de tranzacționare” fictive, unde le sunt afișate profituri false pentru a câștiga încredere. În momentul în care încearcă să-și retragă fondurile, li se cer taxe inventate. „Profiturile afișate sunt doar iluzorii, concepute pentru a stimula investiții mai mari”, avertizează CNPF.

Modelul utilizat seamănă cu o schemă piramidală clasică, unde remunerațiile participanților provin din contribuțiile noilor recruți și nu din activități economice reale. Astfel de structuri sunt nesustenabile și conduc inevitabil la pierderi pentru majoritatea investitorilor.

Un aspect îngrijorător este implicarea tot mai frecventă a adolescenților, care sunt ademeniți cu promisiuni de câștiguri rapide și recompense. CNPF atrage atenția asupra necesității unei educații financiare mai solide în rândul tinerilor și a unei supravegheri atente din partea părinților.

Pentru protecția cetățenilor, instituția recomandă:

verificarea autorizațiilor firmelor de investiții,

evitarea transmiterii de date personale sau financiare prin aplicații de mesagerie,

prudență maximă față de promisiunile de câștiguri rapide și ușoare,

sesizarea imediată a CNPF și blocarea contactelor suspecte.Autoritatea subliniază că orice implicare în astfel de scheme poate duce la pierderi financiare serioase și îndeamnă cetățenii să nu se lase atrași de oferte care par „prea bune pentru a fi adevărate”.

#telegram #escrocherie #CNPF