Câți MWh nu-i ajung Moldovei în orele de vârf, ca să nu stea pe întuneric

În contextul sezonului rece, când cererea de energie electrică poate atinge valori de până la 850 MW în orele de vârf, Ministerul Energiei anunță măsurile luate pentru a asigura livrarea continuă de energie electrică pe malul drept al Nistrului. Potrivit autorităților, pentru a face față vârfurilor de consum din perioada iernii, au fost mobilizate surse interne și externe de producere a energiei.

Astfel, pentru acoperirea cerințelor de consum, vor fi utilizate centralele electrice cu termoficare ale Termoelectrica și CET Nord, care vor furniza aproximativ 200 MW. De asemenea, există rezerve pentru a crește capacitatea de producere la aceste centrale, dacă va fi necesar.

Pentru a suplimenta oferta, Energocom a contractat 100 MW de la Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă (România) la un preț plafonat, iar alte 100 MW urmează să fie achiziționate de la Centrala Termoelectrică de la Brazi (OMV Petrom).

Ministerul Energiei colaborează cu autoritățile din România pentru a maximiza producția de la Centrala Hidroelectrică de la Costești-Stânca, care poate furniza până la 10 MW în bandă. În plus, sursele regenerabile de energie, cum ar fi panourile solare și turbinele eoliene, vor contribui cu o cantitate variabilă de energie electrică, estimată între 50 MW și 150 MW, în funcție de condițiile meteorologice.

În paralel, pentru a răspunde cerinței de energie electrică în orele de vârf (dimineața între 7:00-11:00 și seara între 18:00-23:00), se vor achiziționa până la 200 MW de pe bursa de energie electrică din România (OPCOM), având în vedere că prețurile pe bursă sunt mai mari și foarte volatile.

Pentru a evita deficitul de energie electrică și pentru a reduce presiunea asupra rețelelor electrice, autoritățile fac apel la consumatori să economisească energie electrică, în special în orele de vârf. Se estimează că o reducere de aproximativ 60 MW din vârfurile de consum ar putea preveni întreruperile de energie electrică.

În ceea ce privește consumul de pe malul stâng al Nistrului, autoritățile locale au anunțat că vor acoperi cerințele prin utilizarea unui bloc energetic de la MGRES (capacitate de 140 MW) pe bază de cărbune și prin funcționarea variabilă a Centralei Hidroelectrice de la Dubăsari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#economsire #Energie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria externă totală a Republicii Moldova a ajuns la 12,398 de miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, în creștere cu 18,2% față de 2024, arată Banca Mondială în raportul „International Debt Report 2026”. Într-un deceniu, suma a crescut cu 6 miliarde 303 milioane de dolari, adică cu 103,4%. În 2015, datoria externă era de 6,095 miliarde de dolari.

Din totalul datoriei externe, 5,035 miliarde de dolari reprezintă datoria publică și cea garantată de stat. Datoria privată fără garanții de stat însuma 4,680 miliarde de dolari, iar cea pe termen scurt, prezentată separat în raport, se ridica la 2,683 miliarde de dolari.

Aproape 90% din datoria publică și cea garantată de stat revenea creditorilor multilaterali, față de care soldul era de 4,495 miliarde de dolari. Raportul indică 981 de milioane de dolari pentru Fondul Monetar Internațional și 922 de milioane pentru Asociația Internațională pentru Dezvoltare, parte a Grupului Băncii Mondiale. Aceste sume reprezintă 21,8% și, respectiv, 20,5% din datoria față de creditorii multilaterali. Alte 2,591 miliarde de dolari reveneau celorlalți creditori din această categorie.

Datoria față de creditorii bilaterali însuma 511 milioane de dolari. Franța avea cea mai mare sumă evidențiată în raport, de 241 de milioane de dolari, urmată de Japonia, cu 131 de milioane. Alți creditori bilaterali aveau de recuperat 140 de milioane de dolari. În componența datoriei publice și garantate de stat mai figurau 29 de milioane de dolari datorate creditorilor privați.

În 2025, datoria externă totală echivala cu 165% din valoarea exporturilor de bunuri și servicii și cu 61% din venitul național brut. Rambursările și dobânzile plătite în contul datoriei externe au reprezentat echivalentul a 18% din exporturi și a 7% din venitul național brut.

Noile angajamente de împrumut față de creditorii oficiali au avut, în medie, o scadență de 31 de ani, o perioadă de grație de doi ani și o dobândă de 3,5%. Pentru creditorii privați, raportul arată că în 2025 nu au existat noi angajamente în categoria analizată.

Banca Mondială încadrează Republica Moldova în categoria economiilor cu venit mediu superior. Fișa de țară indică o populație de 2,4 milioane de locuitori și un venit național brut de 20,344 miliarde de dolari.

#datoria externă #banca Mondială