România intră în jocul mare al gazelor naturale: Neptun Deep prinde viață

Cel mai mare proiect energetic al României, Neptun Deep, este tot mai aproape să devină realitate. Platforma de foraj este pregătită să plece în largul Mării Negre, iar cea care se va ocupa de extracție va ajunge la noi în țară anul viitor. Extracția ar trebui să înceapă în 2027, iar odată demarat procesul, producția de gaze naturale a României va fi dublată, scrie digi24.ro.

Cristian Hubati, responsabil pentru Explorare și Producție a spus pentru Digi24: Vom extrage aproximativ 100 miliarde m³ din rezervoare, cu o rată medie de 8 miliarde m³/an, lucru care va asigura cu prisosință consumul energetic al României.

Înainte de extracție, trebuie început programul de forare cu o platformă specială adusă din Spania. Drumul a fost însă o adevărată provocare pentru inginerii care au fost nevoiți să rabateze turlele superioare.

Sebastian Boldea, jurnalist Digi24: Aceasta este turla de forare, se lucrează acum pentru a se repune în pozitia inițială, după ce ea a fost rabatată pentru a putea trece prin strâmtoarea Bosfor.

La bordul acestui vas lucrează aproximativ 140 de oameni din peste 30 de țări. Platforma va fi lansată pe mare la o distanță de 160 de km de țărm, iar pentru un an și jumătate va fora în adâncuri pentru a putea începe procesul de extracție. Pe toată această durată de timp, angajații beneficiază pe lângă locuri de dormit si sală de mese, de o sală de muzică, sala de forță și un cinema.

Un muncitor olandez a povestit: Viața este foarte bună. Avem mâncare bună. Ne spală hainele. Ne tratează bine. Este un loc foarte bun.

Nava este controlată dintr-un centru de comandă care poate supraveghea atât sistemele de operare, cât și exteriorul navei. Valurile și persoanele de la bord.

Neptun Deep este proiectul care promite inclusiv o creștere a bugetului României cu 20 de miliarde de euro și o creștere a produsului intern brut anual cu 40 de miliarde de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Europa #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia și China au început să recurgă din ce în ce mai des la comerț prin barter, revenind la o practică specifică anilor 90, pentru a ocoli dificultățile de plată cauzate de sancțiunile occidentale, relatează Reuters.

Potrivit unor surse din domeniul comerțului, băncile chineze refuză să accepte transferuri din Rusia de teama sancțiunilor secundare, ceea ce obligă companiile să înlocuiască plățile bancare cu schimburi de mărfuri. În ultimele doi ani, Reuters a identificat cel puțin opt astfel de tranzacții între companii rusești și chineze. Diferențele majore dintre datele Serviciului Vamal Federal și cele ale Băncii Rusiei privind importurile – de până la 7 miliarde de dolari în perioada ianuarie-iunie – sugerează extinderea acestor practici.

Produsele agricole, în special grâul, sunt principalele bunuri folosite la schimb. Grâul rusesc a fost tranzacționat contra automobile, bunuri de larg consum, electrocasnice și materiale de construcții. În alte cazuri, semințele de in au fost schimbate pe echipamente și servicii, inclusiv instalarea și testarea utilajelor pe teritoriul Rusiei. De asemenea, unele operațiuni au implicat „importul paralel”, prin care produse europene au ajuns în Rusia via China, în schimbul materiei prime rusești.

Fenomenul a fost confirmat și la un forum de afaceri desfășurat în august la Kazan, unde companiile chineze au subliniat că plățile în numerar și cerințele de localizare sunt cele mai mari obstacole în cooperarea cu Rusia. Reprezentanții Hainan Longpan Oilfield Technology au propus chiar utilizarea unui certificat special al vămii chineze pentru a facilita schimburile de motoare navale și generatoare pe materiale metalurgice.

Autoritățile chineze lucrează în prezent la o legislație unificată privind barterul, deoarece regulile variază de la o provincie la alta. În Rusia, Ministerul Dezvoltării Economice a elaborat deja un ghid pentru companii privind tranzacțiile barter, iar unele firme – precum „Astarta-agrotrading” din Saratov – au aplicat schema și cu parteneri din Pakistan, schimbând zeci de mii de tone de năut și linte pe citrice, cartofi și orez.

Astfel, barterul revine ca soluție de avarie pentru economia rusă, în condițiile în care presiunea sancțiunilor blochează tot mai mult accesul la sistemul financiar internațional.