Dolarul scade, pompa răsuflă! motorina, la minimul ultimilor trei ani

După o scurtă tentativă de creștere la sfârșitul lunii aprilie, prețurile la carburanți bat din nou în retragere, anunță Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Potrivit noilor calcule oficiale, motorina standard a ajuns la un minim istoric al ultimilor trei ani, cu un preț comparabil cu cel înregistrat în perioada 07–11 ianuarie 2022.

Pentru perioada 9–12 mai 2025, ANRE a stabilit următoarele prețuri plafon la produsele petroliere principale de tip standard: 22,26 lei/litru pentru benzina COR 95 (scădere de 2 bani față de perioada precedentă), 18,25 lei/litru pentru motorina standard (scădere de 6 bani).

Creșterea neașteptată a producției de petrol de către OPEC+, care a anunțat majorarea producției zilnice cu 411.000 barili începând cu 1 iunie, după o măsură similară implementată în luna mai. Această decizie a luat prin surprindere piețele și a dus la o scădere a prețului petrolului la nivel global.

Deprecierea dolarului american, care a coborât la un curs oficial echivalent cu cel din noiembrie 2020, reducând astfel costurile de achiziție pentru importatorii de produse petroliere denominate în dolari. Evoluția favorabilă a pieței internaționale este reflectată direct în prețurile de la pompă din Republica Moldova, oferind un respiro pentru șoferi, transportatori și consumatorii industriali. Totuși, experții avertizează că volatilitatea globală rămâne ridicată, iar tendința de scădere s-ar putea inversa rapid în funcție de noile decizii geopolitice și dinamica cererii mondiale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pret #motorina #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi