În Moldova, iei credit și-ți vine să-ți vinzi rinichiul! Dobânzile, printre cele mai mari din Europa

Republica Moldova se află printre țările europene cu cele mai ridicate rate ale dobânzii de politică monetară, cu o rată de bază stabilită la 6,5% de către Banca Națională a Moldovei (BNM) în luna martie 2025. Această decizie a fost menținută în cadrul ultimei ședințe de politică monetară, reflectând preocupările autorităților față de presiunile inflaționiste persistente .

Comparativ cu alte țări europene, rata dobânzii de politică monetară a Moldovei este printre cele mai ridicate. De exemplu, în România, rata dobânzii de politică monetară este de 6,83%, în timp ce în Polonia este de 5,75% .

Această situație are implicații semnificative pentru costurile creditelor în Republica Moldova. Rata medie a dobânzii la creditele bancare a rămas neschimbată la 8,5% în luna martie 2025, conform datelor Trading Economics . Aceasta înseamnă că atât gospodăriile, cât și întreprinderile se confruntă cu costuri ridicate ale împrumuturilor, ceea ce poate afecta consumul și investițiile.

În plus, rata inflației în Republica Moldova a crescut la 8,8% în luna martie 2025, de la 8,6% în februarie, conform datelor publicate de Trading Economics . Această creștere a inflației justifică, în parte, menținerea unei rate ridicate a dobânzii de politică monetară de către BNM.

#dobinda #credit #BNM #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Marii Britanii va înăspri politica de imigrație, intenționând să transforme șederea în Regat într-un „privilegiu” și nu un drept, a anunțat premierul Keir Starmer în cadrul unei conferințe de presă ce a precedat publicarea așa-numitei „carte albe” – documentul ce explică noua direcție politică a executivului, notează The Guardian.

„Toate domeniile sistemului de imigrație – muncă, familie și studii – vor fi reglementate mai strict pentru a avea un control mai ferm. Aplicarea legii va fi mai severă ca niciodată, iar numărul migranților va fi redus”, a declarat Starmer.

Premierul a criticat sistemul anterior, acuzându-l că a încurajat angajarea de lucrători slab plătiți din străinătate în locul investițiilor în forța de muncă autohtonă. Între iunie 2022 și iunie 2023, migrația netă în Regat a atins aproape 1 milion de persoane – de patru ori mai mult decât în 2019. Deși cifrele au scăzut ulterior la 728.000, impactul asupra sistemului de sănătate (NHS), educației și pieței imobiliare a fost considerabil. Starmer a catalogat actualul model drept „defect” și a promis reformarea acestuia.

Printre măsurile-cheie anunțate:

Creșterea duratei de rezidență necesare pentru obținerea dreptului de ședere permanentă (ILR): de la 5 la 10 ani. Excepții vor exista doar pentru cei care aduc un „contribuție semnificativă” în economie și societate.
Obligativitatea cunoașterii limbii engleze pentru toți migranții, inclusiv pentru membrii adulți ai familiilor acestora, la un nivel conversațional de bază.

Prioritate pentru migranții cu înaltă calificare, în special pentru profesiile deficitare precum medici, ingineri sau specialiști IT.
Restricții asupra vizelor temporare și interzicerea recrutării de muncitori străini în sectorul îngrijirii sociale.
Condiționarea vizei Skilled Worker de studii superioare.

Reducerea perioadei de ședere post-studii de la 2 ani la 1,5 ani pentru studenții internaționali. Sancțiuni financiare pentru angajatorii și universitățile care încalcă regulile de imigrație.

Starmer a subliniat că guvernul nu va introduce cote de migrație, considerând că toate tentativele anterioare în acest sens au eșuat. Pachetul de reforme urmează să fie supus aprobării în Parlament, unde Partidul Laburist deține o majoritate confortabilă. Dacă va fi adoptat, noile măsuri ar putea intra în vigoare începând cu anul 2026.