Moldova se confruntă cu un colaps al forței de muncă – cel mai mic nivel de ocupare de la independență

Republica Moldova traversează o criză profundă a ocupării forței de muncă, cu o scădere accelerată a numărului de persoane active în economie. Potrivit datelor analizate, în primul trimestru al anului 2025, țara a pierdut deja 21.000 de locuri de muncă, iar față de vârful atins în 2023, pierderea totală se ridică la 54.000 de persoane, constată economistul Veaceslav Ioniță, în analiza sa.

„Nu mai vorbim de un trend, ci de un colaps”, avertizează Ioniță. În termeni anualizați, doar 833.000 de persoane mai sunt ocupate în câmpul muncii. Iar dacă privim datele trimestriale brute, situația este și mai gravă: doar 773.000 de persoane active — cel mai mic nivel din istoria post-independență a Republicii Moldova.

Cele mai mari pierderi se înregistrează în agricultură, silvicultură și pescuit, cu 35.800 de persoane dispărute din sistem. În prezent, doar 150.000 de oameni mai lucrează în agricultură, comparativ cu peste 700.000 în anul 2000. „Productivitatea a crescut, dar cei care ies din sector nu se regăsesc în alte domenii – pleacă în orașe sau peste hotare”, explică expertul.

Nici industria nu stă mai bine: –15.900 locuri de muncă și un nivel de ocupare care se apropie de cel al anilor ’50. „Reindustrializarea devine un vis tot mai îndepărtat”, spune Ioniță.

Nici comerțul, turismul și alimentația publică nu scapă de declin, cu 7.500 de locuri de muncă pierdute, un semnal clar că economia de consum este în regres, iar micile afaceri de familie nu mai rezistă.

Singurele domenii care înregistrează creșteri modeste sunt transporturile, IT-ul și comunicațiile (+3.800), alte activități economice (+1.800) și sectorul public (+700).

„Moldova riscă să devină o economie de tranzit pentru bani: vin remitențele, granturile și împrumuturile, dar banii rămân în țară doar 1–2 zile și se scurg imediat prin importuri masive”, afirmă economistul.

Dacă tendința actuală continuă, Ioniță estimează că în anul 2025, Republica Moldova ar putea pierde alți 40.000–45.000 de oameni din forța de muncă activă.

Drept soluție, Ioniță propune stoparea exodului forței de muncă prin locuri de muncă decente în agricultură, industrie și sate, reinvestirea remitențelor în afaceri locale și lanțuri valorice interne, dezvoltarea sectoarelor cu potențial de creștere (IT, energie regenerabilă, agroprocesare), reformarea urgentă a învățământului profesional. „Fără o schimbare radicală de direcție, riscăm să devenim o economie fără oameni”, conchide Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#demografie #criză #piata muncii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a aprobat emisiunea suplimentară de acțiuni ale SA „Basarabia-Nord”, în sumă de 124,5 milioane lei, reprezentând 6 226 538 de acțiuni ordinare nominative, emise din contul datoriilor creditoriale.

În urma operațiunii, capitalul social al societății va crește la 141 005 460 lei, divizat în 7 050 273 de acțiuni de clasa I, fiecare cu valoarea nominală de 20 lei. „Basarabia-Nord” face parte din grupul Filetti.

Totodată, compania „Produse de Familie” SRL, cunoscută sub brandul Filetti (producător de mezeluri), este afiliată lui Denis Cibizov, cel care controlează producătorul de băuturi tari Zernoff prin intermediul firmei Viteza Optim (78,2%). Datele financiare recente arată că „Produse de Familie” SRL a raportat în 2024 un profit de 12,6 milioane lei, față de 7,2 milioane lei în 2023, și o cifră de afaceri de 286,7 milioane lei.

Numele lui Denis Cibizov a fost legat de mai multe scandaluri de-a lungul anilor. În 2009, fostul director al combinatului de carne Carmez, Anatol Câșlaru, acuza compania Optim-Comerț (parte a grupului Zernoff) că ar fi participat la un atac raider asupra întreprinderii. În acea perioadă, unul dintre membrii consiliului „Basarabia-Nord” și al conducerii Zernoff, Dmitri Țacenco, a condus Carmez, timp în care Câșlaru se afla în arest – despre care acesta susținea că fusese orchestrat de Zernoff, în plină guvernare comunistă.

Mai mult, un raport al CCCEC (actual CNA) din 2010 privind schemele de monopolizare a pieței cărnii menționa explicit „Basarabia-Nord” și „Bio Alliance” SRL. Potrivit unor concurenți din industrie, protejați politic în perioada 2001–2009, grupul Zernoff și-ar fi consolidat controlul asupra pieței mezelurilor și importurilor de carne, devenind unul dintre actorii dominanți ai sectorului.