Moldova se confruntă cu un colaps al forței de muncă – cel mai mic nivel de ocupare de la independență

Republica Moldova traversează o criză profundă a ocupării forței de muncă, cu o scădere accelerată a numărului de persoane active în economie. Potrivit datelor analizate, în primul trimestru al anului 2025, țara a pierdut deja 21.000 de locuri de muncă, iar față de vârful atins în 2023, pierderea totală se ridică la 54.000 de persoane, constată economistul Veaceslav Ioniță, în analiza sa.

„Nu mai vorbim de un trend, ci de un colaps”, avertizează Ioniță. În termeni anualizați, doar 833.000 de persoane mai sunt ocupate în câmpul muncii. Iar dacă privim datele trimestriale brute, situația este și mai gravă: doar 773.000 de persoane active — cel mai mic nivel din istoria post-independență a Republicii Moldova.

Cele mai mari pierderi se înregistrează în agricultură, silvicultură și pescuit, cu 35.800 de persoane dispărute din sistem. În prezent, doar 150.000 de oameni mai lucrează în agricultură, comparativ cu peste 700.000 în anul 2000. „Productivitatea a crescut, dar cei care ies din sector nu se regăsesc în alte domenii – pleacă în orașe sau peste hotare”, explică expertul.

Nici industria nu stă mai bine: –15.900 locuri de muncă și un nivel de ocupare care se apropie de cel al anilor ’50. „Reindustrializarea devine un vis tot mai îndepărtat”, spune Ioniță.

Nici comerțul, turismul și alimentația publică nu scapă de declin, cu 7.500 de locuri de muncă pierdute, un semnal clar că economia de consum este în regres, iar micile afaceri de familie nu mai rezistă.

Singurele domenii care înregistrează creșteri modeste sunt transporturile, IT-ul și comunicațiile (+3.800), alte activități economice (+1.800) și sectorul public (+700).

„Moldova riscă să devină o economie de tranzit pentru bani: vin remitențele, granturile și împrumuturile, dar banii rămân în țară doar 1–2 zile și se scurg imediat prin importuri masive”, afirmă economistul.

Dacă tendința actuală continuă, Ioniță estimează că în anul 2025, Republica Moldova ar putea pierde alți 40.000–45.000 de oameni din forța de muncă activă.

Drept soluție, Ioniță propune stoparea exodului forței de muncă prin locuri de muncă decente în agricultură, industrie și sate, reinvestirea remitențelor în afaceri locale și lanțuri valorice interne, dezvoltarea sectoarelor cu potențial de creștere (IT, energie regenerabilă, agroprocesare), reformarea urgentă a învățământului profesional. „Fără o schimbare radicală de direcție, riscăm să devenim o economie fără oameni”, conchide Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#demografie #criză #piata muncii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o dependență critică de importuri în sectorul comerțului cu fasole. În perioada iulie 2024 – iulie 2025, 98% din volumul total al comerțului extern cu fasole a fost acoperit prin importuri, în timp ce exporturile au reprezentat doar 2%, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija,

Volumul total al comerțului extern cu fasole a fost de 125.350 kg, cu o valoare de 2,4 milioane lei. Importurile au însumat 123.100 kg în valoare de peste 2,36 milioane lei, la un preț mediu de 19,2 lei/kg. Exporturile, derulate exclusiv către România, au fost simbolice: 2.250 kg, în valoare de 43.846 lei, la un preț mediu de 19,5 lei/kg – ușor mai ridicat decât media importurilor, ceea ce indică un potențial de competitivitate al producției interne.

Importurile sunt masiv concentrate în lunile august 2024 și ianuarie 2025, când s-au înregistrat vârfuri de 92.675 kg, respectiv 24.043 kg. Restul lunilor au înregistrat volume mici și relativ stabile, între 307 și 982 kg. Exporturile s-au produs exclusiv în februarie 2025, semn al unei activități comerciale ocazionale sau a capacității reduse de export.

Ucraina este principala sursă de aprovizionare cu fasole, acoperind 94% din importuri, cu un volum de 115.368 kg și o valoare de 2,29 milioane lei, la un preț mediu de 19,9 lei/kg. Pe locul doi se află SUA, cu 7.732 kg importate, la un preț mult mai redus – 9 lei/kg, ceea ce reflectă probabil diferențe în calitate sau tipuri de fasole.

Exporturile Moldovei au avut un singur destinatar: România. Toată cantitatea exportată a fost realizată de GORGAN SRL, companie care deține monopolul în acest segment.

Pe partea de import, piața este dominată de câteva companii: BALU COMPANY SRL este lider, cu 57% din totalul importurilor (69.868 kg, 1,4 milioane lei, preț mediu 20,2 lei/kg); urmează VINTAGE DISTRIBUTION SRL (23.000 kg, 421.000 lei) și ANTURAJ CATERING SRL (22.500 kg, 463.000 lei), care operează în segmentul premium, cu cel mai mare preț – 20,6 lei/kg.

Un caz aparte îl reprezintă organizația caritabilă Fundația Christian Aid Ministries, care a importat 7.732 kg de fasole la cel mai mic preț – 9 lei/kg, posibil prin livrări umanitare sau regimuri fiscale preferențiale.

Concluziile analizei subliniază o vulnerabilitate majoră a pieței moldovenești în fața șocurilor externe, având în vedere dependența covârșitoare de un singur furnizor (Ucraina) și lipsa unei capacități interne de export. În același timp, discrepanțele mari de preț (între 7 și 20,6 lei/kg la import) indică o varietate calitativă importantă în piață, dar și un spațiu larg pentru dezvoltarea standardelor proprii.

Economistul recomandă ca măsuri urgente: stimularea producției interne de fasole, prin politici de sprijin pentru agricultori, diversificarea surselor de import pentru reducerea riscurilor geopolitice și construirea unei infrastructuri moderne de procesare și export, care să permită accesul constant pe piețele externe.

În concluzie, Moldova ar trebui să adopte o strategie pe termen lung de substituire a importurilor și de consolidare a securității alimentare, prin investiții în producția locală, dezvoltarea capacităților de export și reducerea dependenței de parteneri externi unici.