Frigiderele morții: China trimite motoare pentru dronele rusești deghizate în echipamente frigorifice

Rusia importă în secret motoare chinezești pentru drone de atac, disimulate în documente ca fiind „echipamente de refrigerare industrială”, potrivit unei investigații realizate de Reuters, care citează trei oficiali europeni din serviciile de informații și o serie de documente vamale și comerciale, scrie Reuters.

Conform surselor, aceste componente sunt destinate întreprinderii rusești „Kupol”, producătorul dronelor de atac de tip „Garpia-A1”, utilizate pe frontul din Ucraina. Motoarele sunt livrate din Beijing către Moscova și apoi redirecționate către uzina din Ijevsk, unde are loc asamblarea finală.

Pentru a evita controalele de export impuse de Beijing, transporturile au fost etichetate în acte ca „sisteme frigorifice industriale”. Livrările au fost efectuate în mod regulat de companiile aeriene Sichuan Airlines și China Southern Airlines, chiar și către entități aflate sub sancțiuni internaționale.

Un document intern al companiei „Kupol”, obținut de Reuters, arată că aceasta a semnat un contract cu Ministerul rus al Apărării pentru fabricarea a peste 6.000 de drone Garpia-A1 în 2025, de trei ori mai multe decât cele aproximativ 2.000 produse în 2024. Până în aprilie 2025, fuseseră deja livrate peste 1.500 de unități.

Potrivit serviciilor de informații ucrainene, dronele de tip Garpia-A1 sunt folosite de Rusia pentru atacuri de mare distanță asupra țintelor militare și civile din interiorul Ucrainei. Estimările Kievului indică un ritm de utilizare de aproximativ 500 de drone pe lună, ceea ce face din acest model unul dintre cele mai utilizate în arsenalul aerian rusesc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#frigidere #drone #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.