Industria uleiului din Moldova, la pământ: exporturile s-au prăbușit de 12 ori

Exporturile de ulei de floarea-soarelui din Republica Moldova au înregistrat o creștere modestă în primele trei luni ale sezonului curent, iulie–septembrie 2025, depășind nivelul din 2024, dar rămân sub volumele istorice din anii de vârf 2022 și 2023. Potrivit analizei economistului Iurie Rija, Moldova a livrat în acest interval 4,4 mii tone de ulei, de aproape trei ori mai mult decât anul trecut (1,59 mii tone), însă de aproape 12 ori mai puțin decât în 2023, când se exportaseră 52,4 mii tone.

Creșterea exporturilor este susținută în special de prețuri mai bune. În iulie–septembrie 2025, prețul mediu de export a atins 19,7 lei/kg, cu 12,6% peste nivelul din 2024 și cu 22,3% mai mult decât în 2023. Valoarea totală a exporturilor a ajuns la 87,2 milioane lei, de trei ori mai mult decât anul trecut, dar de aproape zece ori sub recordurile din 2022 și 2023, când depășeau 800 milioane lei.

Economistul notează că un semn pozitiv este revenirea marjei dintre prețul uleiului și cel al semințelor brute, care a urcat la 11,89 lei/kg, după ce în anii trecuți scăzuse dramatic, făcând procesarea aproape nerentabilă. În septembrie 2025, diferența s-a menținut la 10,27 lei/kg, ceea ce oferă speranțe pentru relansarea industriei locale de procesare.

Pe piața exporturilor, compania „Danube Oil Company” SRL din Giurgiulești s-a menținut lider, cu 2 019 tone (46% din total), urmată de „Floarea Soarelui” SA din Bălți (930 tone). Alte firme precum GT „Osadciuc Victor” și „Alionexagro” SRL au exportat câte aproximativ 10% din total, în timp ce „VI Oil Agro” și alți procesatori mai mici au completat clasamentul.

România a rămas principala destinație pentru uleiul moldovenesc, cu 3,6 mii tone (82% din total), urmată de Grecia (168 tone) și Bulgaria (147 tone). Prețurile de export variază între 18,7 lei/kg și 21,1 lei/kg, în funcție de piață.

Balanța comercială a uleiului de floarea-soarelui a înregistrat o ușoară îmbunătățire: exporturile au depășit importurile cu 50%, inversând raportul negativ din 2024. Totuși, comparativ cu performanțele record de acum doi-trei ani, industria locală încă traversează o perioadă dificilă, marcată de declinul capacităților de procesare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ulei #exporturi #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să dețină un pachet de 62.500 de acțiuni la producătorul rus de camioane KAMAZ, cu sediul în Republica Tatarstan, Federația Rusă. Titlurile, evaluate contabil la aproximativ 1,45 milioane de lei, figurează în evidența Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, deși ar fi trebuit transmise Agenției Proprietății Publice. Carența a fost semnalată din nou de Curtea de Conturi în cadrul auditului financiar pentru anul 2025, prezentat pe 21 octombrie în Parlament.

Potrivit auditorilor, netransmiterea celor 62.500 de valori mobiliare către Agenția Proprietății Publice a determinat supraevaluarea cu aproximativ 1,4 milioane de lei a conturilor ministerului aferente acțiunilor și altor participații deținute peste hotarele țării.

Acțiunile au o istorie de peste trei decenii. Acestea au fost procurate în 1991 din mijloacele bugetului republican, însă reorganizările succesive ale instituțiilor publice au complicat stabilirea și înregistrarea corespunzătoare a drepturilor patrimoniale.

Pachetul deținut de Republica Moldova reprezintă 0,00883% din capitalul social al KAMAZ, una dintre cele mai cunoscute companii producătoare de camioane din Federația Rusă.

Deși participația este una minoritară, situația juridică a acțiunilor a atras în mod repetat atenția auditorilor. Încă în rapoartele precedente, Curtea de Conturi constata că autoritățile moldovenești nu au notificat corespunzător compania rusă despre modificările privind succesiunea drepturilor asupra acțiunilor și nu au participat la adunările generale ale acționarilor.