Un nou Acord de Parteneriat pentru consolidarea cooperării moldo-române între CCIM și DRRM

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCIM) și Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) din cadrul Guvernului României au semnat un nou Acord de Parteneriat, care consolidează colaborarea economică și instituțională dintre cele două state.

Evenimentul a avut loc la Chișinău, în cadrul unei întrevederi găzduite de președintele CCIM, Sergiu Harea, cu participarea dlui Constantin-Valentin Răducan, Director General cu atribuții de Secretar de Stat al DRRM.

Pe parcursul ultimilor ani, CCIM și DRRM au dezvoltat un parteneriat solid, care a facilitat derularea mai multor proiecte comune în sprijinul antreprenorilor și al mediului de afaceri de pe ambele maluri ale Prutului. Noul acord extinde cooperarea la toate domeniile de activitate ale Camerei – expoziții și târguri, relații internaționale, instruire profesională și dezvoltare managerială – incluzând și continuarea Programului pentru calificarea managerilor Republica Moldova–România.

Totodată, în perioada 28 octombrie – 28 noiembrie 2025, va fi organizat Programul de Sporire a Capacităților Managerilor „Republica Moldova–România”, în cooperare cu Camera de Comerț și Industrie a României și Camera de Comerț și Industrie Prahova. Programul are drept scop consolidarea relațiilor economice bilaterale și preluarea bunelor practici din sectorul privat românesc.

„Acest nou parteneriat reconfirmă angajamentul comun al României și Republicii Moldova de a sprijini mediul de afaceri, de a stimula colaborarea economică și de a promova valorile europene care unesc cele două țări”, a declarat Sergiu Harea, președintele CCIM.

#acord #economie #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.