Banca Mondială: corupția și slăbiciunea instituțiilor pot îngropa Planul de Creștere al UE pentru Moldova

Nivelul sărăciei rămâne unul dintre cele mai ridicate din regiune, chiar dacă tendința generală este de scădere. Banca Mondială estimează că rata sărăciei (la pragul de 8,3 dolari/zi, PPP 2021) va coborî de la 18,1% în 2024 la 15,5% în 2025, apoi la 14% în 2026 și 12,4% în 2027. Scăderea este atribuită creșterii veniturilor reale, reducerii inflației și sprijinului fiscal acordat gospodăriilor. Totuși, instituția avertizează că inegalitățile teritoriale și vulnerabilitatea socială rămân pronunțate, iar zonele rurale continuă să fie cele mai afectate, potrivit raportului Moldova Economic Update – Noiembrie 2025 al Băncii Mondiale

Raportul avertizează că deficitele gemene – fiscal și de cont curent – pun presiune uriașă pe stabilitatea macroeconomică. În prima jumătate a anului 2025, deficitul de cont curent a ajuns la 23% din PIB, aproape dublu față de 2024, în timp ce datoria externă a crescut la 60,6% din PIB, iar exporturile au scăzut cu 12%. „Finanțarea externă rămâne o linie de salvare pentru Moldova”, menționează Banca Mondială, subliniind dependența de granturile și împrumuturile internaționale.

Deși prognoza pentru 2026–2027 este pozitivă – creștere economică de 2,7% și 3,8% –, Banca Mondială notează că aceste cifre sunt fragile și condiționate de implementarea eficientă a reformelor din Planul de Creștere al UE, evaluat la 1,9 miliarde euro. Lipsa capacității administrative, corupția și riscurile politice sunt identificate ca principale obstacole.

Raportul descrie o realitate dură: inflația rămâne ridicată (7,8% în 2025), în timp ce energia scumpă și seceta persistentă afectează gospodăriile rurale. „Dacă statul nu accelerează absorbția fondurilor europene și nu consolidează sprijinul social țintit, progresele în reducerea sărăciei riscă să se oprească”, avertizează documentul.

Banca Mondială notează totodată că migrația, deficitul de forță de muncă și scăderea productivității agricole pot limita efectul pozitiv al reformelor. Chiar și cu inflația în scădere și salarii mai mari, sărăcia structurală rămâne adânc înrădăcinată, mai ales în rândul familiilor din sudul și nordul țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reforme #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Într-un interviu acordat publicației „Cu Sens”, ministrul Agriculturii, Ludmila Catlabuga, a fost confruntată cu propriile declarații de avere și interese personale pentru anul 2025. Potrivit documentului, aceasta și soțul său dețin o avere totală de aproximativ 10 milioane de lei, care provin din salarii, dividende, proprietăți imobiliare și bunuri de lux.

Moderatoarea a punctat că ministrul este fondatoarea unei firme evaluate la 4 milioane de lei, deține o casă și un teren în valoare de 3 milioane de lei, un garaj de 25.000 de euro, un teren extravilan de 64.000 de lei, un camion și două automobile de lux, un Land Rover Discovery (260.000 de lei) și un Volvo XC90 (24.000 de euro). Tot în 2025, Catlabuga și-a împrumutat propria firmă cu 2 milioane de lei și are un credit bancar de aproape 2,5 milioane de lei, de restituit până în 2047.

Întrebată „unde se câștigă mai bine, la stat sau în afaceri?”, ministrul a răspuns:

„Se câștigă acolo unde muncești. Și ești transparent și ești integru. Eu în continuare o să zic și poziția mea este că tot ce am făcut și ce am declarat, pentru că am declarat transparent și nu este nimic de ascuns, cu siguranță bună întrebare unde se câștigă bine. Se câștigă acolo unde se depune efort, muncă și ambiție. Tot ce a fost declarat este conform legislației, am întrunit și avem proveniență, avem și împrumuturile, avem și creditele care achităm de dobânzi lunare. Deci cumva ca și toată lumea de rând care vrea să obțină ceva, are și angajamente care și le asumă în contextul unui credit pe care de fapt l-am luat și este ipotecar. Cam astea sunt veniturile pe care putem să le declarăm”.