Cum să pierzi 15 miliarde de dolari într-o singură zi! Gafă marca Elon Musk

24 Feb. 2021, 15:45
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
24 Feb. 2021, 15:45 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Fondatorul Tesla, Elon Musk, a pierdut 15 miliarde de dolari într-o singură zi, după ce prețul acțiunilor companiei au scăzut cu 20%.

Potrivit analistului Dan Ives, analistul Wedbush Securities, Musk ar putea deveni victimă a efectului de domino: unii investitori Tesla au început să scape de acțiunile lor pe fondul scăderii valorii bitcoin, deoarece compania lui Musk, deși nu se confruntă cu probleme, a devenit asociată cu bitcoini și riscurile aferente.

Acest lucru s-a întâmplat după ce Elon Musk a făcut o investiție foarte mare în criptomonede.

De ce investitorii scapă de bitcoini?

După ce Tesla a raportat că a investit 1,5 miliarde de dolari în criptomonede și intenționează să o accepte ca plată pentru produsele sale, valoarea bitcoinilor a crescut cu aproape 50%.

Cu toate acestea, ajungând la un record de 57.000 dolari pentru un bitcoin, criptomoneda a pierdut rapid 20% din valoarea sa, iar marți bitcoinul a valorat mai puțin de 48.000.

Iar dacă Musk a fost creditat cu faptul că valoarea bitcoinilor a crescut atât de dramatic, acum este certat pentru recenta scădere a ratei.

Secretarul trezoreriei americane Janet Yellen, a declarat luni că bitcoinii sunt „un mod extrem de ineficient de a face tranzacții”.

Cu ce altceva se mai confruntă Tesla?

În timp ce Musk este pasionat de criptomonede, compania sa se confruntă cu o serie de probleme.

Vânzările versiunii bugetare a modelului Y au fost recent suspendate: ca motiv pentru care Musk citează dorința de a crește gama pe o singură taxă.

La începutul lunii februarie, autoritățile de reglementare chineze au cerut un raport de calitate și siguranță din partea firmei pe fondul rapoartelor privind incendiile de la baterii și un kit de viteză necontrolat.

În plus, recent, concurenți precum General Motors și Volkswagen au devenit din ce în ce mai interesați de mașinile electrice.

Acțiunile Tesla rămân principala sursă de avere a lui Musk.

În ianuarie, Musk l-a depășit chiar și pe proprietarul și fondatorul Amazon, Jeff Bezos, clasându-se pe primul loc pe lista celor mai bogați oameni din lume. În același timp, mulți se întreabă dacă acțiunile companiei sunt supraevaluate.

Luni, acțiunile Tesla au înregistrat cea mai mare scădere din septembrie anul trecut, ceea ce face ca Musk să„fie mai sărac cu 15 miliarde de euro”.

Tweet-urile nesăbuite ale lui Musk nu sunt favorabile stabilității. Încă din vară, compania sa a pierdut 14 miliarde doar pentru că excentricul antreprenor a scris că el crede că acțiunile companiei au fost supraevaluate.

21 Oct. 2026, 14:15
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Oct. 2026, 14:15 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, evită să intre într-o dispută directă cu directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Ion Dodon, în privința administrării restaurantelor și cafenelelor de la Aeroportul Internațional Chișinău. După ce șeful APP, Ion Dodon a declarat, ieri în cadrul emisiuni În context de la Moldova 1, că statul nu ar trebui să se ocupe de vânzarea chiflelor, ci de infrastructura aeroportuară, Bolea susține că principala condiție este ca activitățile gestionate de stat să fie profitabile.

Întrebat dacă statul ar trebui să continue comercializarea produselor alimentare la aeroport sau să lase această activitate în seama sectorului privat, ministrul a evitat să se pronunțe tranșant asupra oportunității implicării statului în alimentația publică.

„Din păcate, nu l-am ascultat pe domnul Dodon ca să vin cu un răspuns la poziția dânsului, dar ceea ce știu sigur este că orice ar face statul, trebuie să facă profit și să aibă grijă de bani. Asta este prioritatea numărul unu atunci când administrează investițiile statului”, a declarat Vladimir Bolea.

Ministrul a precizat că o eventuală schimbare a modului de administrare a restaurantelor și cafenelelor ține de competența Agenției Proprietății Publice și a conducerii aeroportului.

„Dacă ei vor lua o decizie împreună cu conducerea aeroportului, decizia le aparține și ei o vor implementa”, a afirmat Bolea, subliniind că Ministerul Infrastructurii nu este responsabil de administrarea economico-financiară a întreprinderilor.

Declarația vine după ce directorul APP, Ion Dodon, a susținut că statul ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea infrastructurii strategice a aeroportului, precum pista și peroanele, și să lase activitățile comerciale în seama mediului privat.

„Cu aeroportul, aș vorbi de pistă, peroane, dar ceea ce privește, de exemplu, comerțul cu produse în incinta aeroportului, cred că aceasta este apanajul mediului privat, fără doar și poate”, a declarat Dodon.

Poziția șefului APP contrastează cu cea exprimată de Vladimir Bolea în martie 2025, când ministrul apăra decizia de preluare a administrării restaurantelor și cafenelelor de către Aeroportul Internațional Chișinău.

La 3 martie 2025, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, Bolea declara că administrarea directă a unităților de alimentație publică era o decizie corectă, deoarece aeroportul avea nevoie de venituri suplimentare pentru investiții în infrastructură.

„Eu cred că este o decizie corectă pentru că, în final, aeroportul are nevoie de venituri pentru a investi pentru binele cetățenilor”, afirma atunci ministrul.

La acel moment, Bolea anunța că cele patru puncte de alimentație publică gestionate direct de aeroport încasaseră aproximativ 300.000 de lei în primele două zile de activitate. Pornind de la aceste rezultate, ministrul estima vânzări de nouă milioane de lei lunar și 108 milioane de lei anual.

Cifrele reprezentau însă o proiecție bazată pe încasările din primele două zile, nu un profit confirmat al întreprinderii.

Restaurantele și cafenelele au trecut în administrarea directă a aeroportului la 1 martie 2025, după ce conducerea întreprinderii a decis să nu prelungească raporturile contractuale cu operatorul privat care gestiona anterior spațiile de alimentație publică.

La acea vreme, compania Aerofood critica decizia autorităților și susținea că propusese o chirie anuală de 1,1 milioane de euro pentru continuarea activității.

În prima săptămână de administrare directă, aeroportul anunța vânzări de aproximativ 1,8 milioane de lei, prezentând rezultatul drept un argument în favoarea noii formule de gestionare.