Comisia Europeană: PIB-ul UE va crește cu 1,4% în 2025 și 2026, în ciuda mediului global dificil

Previziunile economice de toamnă ale Comisiei Europene arată că PIB-ul real în UE va crește cu 1,4% în 2025 și în 2026. Economia UE a continuat să crească în al treilea trimestru în pofida mediului dificil, potrivit CE.

Previziunile economice ale Comisiei Europene din toamna anului 2025 arată că, în primele trei trimestre ale anului 2025, creșterea economică a depășit așteptările, notează mediafax.ro.

Cu toate că această performanță foarte bună a fost impulsionată inițial de o creștere bruscă a exporturilor, datorată anticipării creșterilor tarifare, economia UE a continuat să crească în al treilea trimestru. Privind în perspectivă, se preconizează că activitatea economică va continua să se dezvolte într-un ritm moderat în perioada analizată în previziuni, în pofida unui mediu extern dificil.

Previziunile din toamna acestui an estimează că, în UE, PIB-ul real va crește cu 1,4 % în 2025 și în 2026, apropiindu-se de 1,5 % în 2027. Se preconizează că zona euro va reflecta această tendință, estimările fiind că PIB-ul real va crește cu 1,3 % în 2025, cu 1,2 % în 2026 și cu 1,4 % în 2027. Inflația din zona euro va continua să scadă, ajungând la 2,1 % în 2025 și menținându-se la aproximativ 2 % în perioada analizată în previziuni. La nivelul UE, se preconizează că inflația va rămâne ușor mai ridicată, scăzând la 2,2 % în 2027.

„Chiar și într-un mediu nefavorabil, economia UE a continuat să crească. Acum, având în vedere contextul extern dificil, UE trebuie să ia măsuri ferme pentru a debloca creșterea internă. Aceasta înseamnă accelerarea activității noastre în legătură cu agenda privind competitivitatea – inclusiv prin simplificarea reglementării, prin finalizarea pieței unice și prin stimularea inovării”, a declarat Valdis Dombrovskis, comisarul pentru economie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#crestere economica #PIB #Uniunea Europeană #Comisia Europeană

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Omul de afaceri Vasile Tofan, considerat un apropiat al partidului de guvernământ PAS, susține că Republica Moldova ar trebui să renunțe complet la raioane, pe care le consideră „inutile și anacronice”, în contextul în care tot mai multe competențe sunt transferate la nivel central.

Într-o analiză publică, Tofan afirmă că există „un consens aproape universal” privind depășirea modelului actual, mai ales după ce domenii-cheie precum asistența socială și medicina au fost centralizate, iar educația urmează același traseu. În aceste condiții, el se întreabă de ce autoritățile discută reducerea numărului de raioane de la 32 la circa 10, și nu eliminarea completă a acestui nivel administrativ.

Potrivit lui, Moldova este o excepție printre statele mici europene, unde structura administrativă include, de regulă, doar două niveluri central și local. El invocă exemple precum Lituania, Letonia, Estonia sau Irlanda, dar și state candidate la UE precum Albania și Muntenegru, care nu au un nivel regional ales.

Singurul argument real pentru menținerea raioanelor ar fi coordonarea proiectelor de infrastructură și accesarea fondurilor europene, însă Tofan susține că aceste funcții pot fi preluate de agenții regionale coordonate central, după modelul statelor baltice. În acest context, el compară rata de absorbție a fondurilor europene: Letonia ar avea circa 85% pentru perioada 2021–2027, în timp ce România ar fi la aproximativ 16%.

Tofan avertizează și asupra presiunii bugetare tot mai mari, menționând că 31% dintre angajații din Moldova sunt bugetari un nivel peste cel al unor state mult mai dezvoltate. În același timp, raportul dintre angajați și pensionari a ajuns la 1,1 la 1, „cea mai mică rată din Europa”, ceea ce ar împinge țara spre un posibil colaps bugetar.

În opinia sa, existența unui nivel administrativ intermediar ales generează birocrație, tensiuni politice și decizii lente, un „lux” pe care Moldova nu și-l mai permite în actualul context demografic și economic.

Ca alternativă, omul de afaceri propune municipalizarea în jurul centrelor raionale existente, prin comasarea satelor și transformarea acestora în poli regionali de dezvoltare. Modelul propus ar presupune un guvern central mai suplu și aproximativ 40 de municipalități puternice, inspirat din „formula baltică”.

În același timp, Tofan critică actuala abordare a autorităților, pe care o consideră prea timidă și concentrată pe aspecte „semantice”, precum denumirea noilor regiuni, în locul unor reforme structurale profunde.