Moldova își pierde oamenii în fum! 6.000 de persoane mor anual din cauza tutunului

Circa 6.000 de persoane își pierd viața anual în Republica Moldova din cauza consumului sau expunerii la tutun, arată datele prezentate de Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP). Fumatul rămâne unul dintre principalii factori de risc pentru bolile netransmisibile, iar noile statistici ridică semnale de alarmă atât în rândul populației adulte, cât și al adolescenților.

Potrivit Studiului național STEPS (2021), aproape 3 din 10 adulți cu vârste între 18 și 69 de ani — echivalentul a 29,9% din populația adultă — sunt consumatori curenți de produse din tutun. Diferențele între sexe sunt însă dramatice: prevalența fumatului în rândul bărbaților este de șapte ori mai mare decât în rândul femeilor (52% față de 7,7%).

Situația este la fel de gravă și în rândul tinerilor, potrivit raportului ESPAD 2024. Aproximativ un sfert dintre adolescenți (24%) au fumat țigări, iar 10% au consumat tutun în ultimele 30 de zile. Mai mult, vârsta de inițiere este alarmant de mică: circa 14% dintre elevi declară că au încercat pentru prima dată tutunul — fie țigări clasice, fie electronice — la doar 13 ani sau chiar mai devreme.

Țigările electronice câștigă tot mai mult teren printre minori: 44% dintre elevi au folosit cel puțin o dată un dispozitiv de vapat. Fenomenul este aproape la fel de răspândit în rândul fetelor (42%) și băieților (46%), ceea ce arată dispariția diferențelor de gen în consumul de produse alternative din tutun.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deces #Moldova #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova traversează un proces amplu de transformare a sectorului energetic, încercând să scape de dependența istorică față de Est și să-și construiască propriul sistem independent, conectat la piața europeană. Declarațiile au fost făcute de Corina Popescu, președinta Consiliului de Administrație al Moldelectrica, în cadrul unui interviu pentru focusenergetic.ro.

Potrivit acesteia, Republica Moldova nu a avut niciodată un sistem energetic complet independent, fiind dependentă, de-a lungul timpului, fie de Moscova, fie de Kiev. Chiar și în prezent, unele funcționalități critice ale sistemului au fost, până recent, influențate din exterior, inclusiv echilibrarea rețelei.

Situația s-a complicat după reducerea livrărilor de gaze rusești, care a afectat direct centrala de la Cuciurgan – principala sursă de energie a țării. Dacă anterior aceasta acoperea până la 80% din consum, în prezent funcționează limitat, ceea ce a forțat autoritățile să accelereze procesul de diversificare a surselor.

În acest context, interconectarea cu România devine esențială. În prezent, există o singură linie de interconexiune funcțională la Vulcănești, însă alte proiecte sunt în desfășurare. Linia de 400 kV Suceava–Bălți este în licitație, iar o a treia conexiune, Strășeni–Gutinaș, urmează să fie finanțată cu sprijinul Statelor Unite.

Popescu a subliniat că, în paralel, Moldova încearcă să-și alinieze piața la standardele europene, inclusiv prin introducerea mecanismelor de tranzacționare precum Piața pentru Ziua Următoare și Piața Intrazilnică. Obiectivul final este integrarea deplină în rețeaua europeană ENTSO-E.

Oficialul a mai menționat că România joacă un rol-cheie în acest proces, oferind nu doar energie, ci și suport tehnic și expertiză. Totuși, energia livrată nu este gratuită, fiind achitată la prețurile pieței, inclusiv în situații de urgență.

Deși există progrese, sectorul energetic din Republica Moldova rămâne vulnerabil, iar procesul de transformare este unul dificil și de durată. „Nu mai poate fi păstrat modelul vechi. Moldova trebuie să-și construiască un sistem energetic propriu, aflat sub controlul său”, a punctat Corina Popescu.