Datoriile statului față de fermieri, transformate în obligațiuni de stat

Autoritățile analizează posibilitatea convertirii datoriilor statului față de fermieri în obligațiuni de stat, care ar putea fi utilizate drept garanții pentru accesarea creditelor bancare. Propunerea a fost discutată în cadrul consultărilor pe marginea proiectului bugetului, în contextul acumulării restanțelor la plata subvențiilor în sectorul agricol.

Vitalie Obrijan, reprezentant al asociației Moldova Fruct, a sugerat emiterea unor obligațiuni de stat care să fie oferite agricultorilor în locul plăților restante. Potrivit acestuia, o astfel de soluție ar permite fermierilor să obțină finanțare de la bănci și ar impulsiona activitatea economică.

„Dacă există posibilitatea la nivel legislativ, să facem niște obligațiuni de stat care să le dăm agricultorilor în loc de acei bani. Cu acele obligațiuni ei vor merge la bancă, vor accesa credite, astfel economia o să înceapă să se miște și o să avem o creștere mai mare. Haideți să găsim o soluție și să închidem datoria față de agricultori pentru anul 2025, poate inclusiv o parte din 2026”, a declarat Vitalie Obrijan.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a confirmat că problema restanțelor nu poate fi rezolvată rapid, dar a subliniat necesitatea identificării unor soluții pe termen mediu, împreună cu reprezentanții sectorului agricol.

„Nu cred că avem soluții pe termen scurt să rezolvăm problema. Trebuie să ne așezăm împreună cu reprezentanții agriculturii și să discutăm pașii pe termen mediu, astfel încât să nu mai avem datorii pe lanț, de la stat până la alte sectoare ale economiei. Avem idei de instrumente financiare care să nu afecteze imediat deficitul bugetar, dar să ofere flexibilitate”, a declarat ministrul.

Potrivit acestuia, Guvernul ia în calcul conversia datoriilor în instrumente financiare acceptate de bănci, care ar permite fermierilor să le utilizeze pentru finanțarea activităților curente și pentru finalizarea investițiilor începute.

Conform datelor oficiale ale Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), restanțele statului față de fermieri au ajuns la 3,4 miliarde de lei, ceea ce amplifică presiunea asupra sectorului agricol și asupra bugetului public.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Patru consorții ar urma să construiască centrale eoliene de 170 MW în Republica Moldova, iar proiectele vor include și baterii de stocare a energiei. Ministerul Energiei a elaborat un proiect de hotărâre a Guvernului prin care propune acordarea statutului de producător eligibil mare investitorilor desemnați câștigători ai unei licitații organizate pentru dezvoltarea centralelor eoliene terestre.

Licitația a vizat o capacitate sprijinită de până la 170 MW, iar condiția principală a fost instalarea unei capacități minime de stocare de 0,25 MWh pentru fiecare MW de energie eoliană sprijinită. În total, cele șapte oferte declarate câștigătoare însumează 170 MW de capacitate sprijinită și 150,57 MWh de capacități de stocare, în timp ce puterea instalată totală a centralelor ajunge la 181,5 MW.

Cel mai mare pachet de proiecte aparține consorțiului „Lumina Noastră”, care va dezvolta patru centrale cu o capacitate totală de 54 MW. Acestea sunt prevăzute la Hîrtop, raionul Cimișlia – 10 MW, Rădeni, raionul Strășeni – 12 MW, Olănești, raionul Ștefan Vodă – 8 MW, și Negureni, raionul Telenești – 24 MW. Pentru fiecare proiect este prevăzută o capacitate de stocare de 30 MWh.

Un proiect de 40,5 MW va fi realizat de consorțiul „Navitas Energy” și „Elteprod Invest”, la Cioburciu, raionul Ștefan Vodă, cu o baterie de stocare de 10,125 MWh. Tot la Cioburciu este prevăzut un proiect de 35 MW al consorțiului „Leafwind Energy” și „Oromaxmontaj”, cu o capacitate de stocare de 10,32 MWh.

Al patrulea câștigător este consorțiul „Summa FIBA Enerji”, care va dezvolta o centrală cu o putere instalată de 52 MW în raionul Criuleni. Statutul de producător eligibil mare se acordă însă pentru 40,5 MW, iar capacitatea de stocare aferentă este de 10,125 MWh. Pentru această centrală va fi necesară separarea fizică și contorizarea distinctă a energiei pentru partea sprijinită prin schema de stat și pentru energia comercializată pe piață.

În total, în cadrul procedurii au fost depuse 16 oferte, dintre care 14 au fost admise și calificate în etapa finală. Câștigătorii au fost desemnați pe principiul celui mai mic preț. Prețurile ofertate de proiectele selectate variază între 1,2398 și 1,2528 lei/kWh, iar documentul indică un preț mediu ponderat de aproximativ 1,2467 lei/kWh.

Proiectele vor beneficia de schema de sprijin „preț fix/prima variabilă”, autorizată de Consiliul Concurenței. Energia produsă direct de centralele eoliene va fi eligibilă pentru această schemă, în timp ce energia preluată din rețea și ulterior livrată înapoi prin baterii nu va beneficia de sprijin și va fi decontată la prețul pieței.

Investitorii vor avea la dispoziție cel mult 36 de luni de la publicarea hotărârii Guvernului în Monitorul Oficial pentru a pune în funcțiune centralele și instalațiile de stocare. Furnizorul central de energie electrică urmează să semneze contractele de achiziție în termen de 10 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a hotărârii.

Ministerul Energiei susține că măsura va contribui la consolidarea securității energetice și la obiectivul Republicii Moldova ca, până în 2030, 27% din consumul final de energie să provină din surse regenerabile.