Aurul scapă de sub control. A ajuns la 5.600 de dolari uncia

29 Ian. 2026, 09:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Ian. 2026, 09:54 // Actual //  Ursu Victor

Prețul aurului a continuat să crească puternic joi, apropiindu-se de pragul de 5.600 de dolari uncia, pe fondul unei fugi masive a investitorilor spre active de refugiu, alimentată de tensiuni geopolitice și incertitudini economice majore. În paralel, argintul a depășit nivelul record de 120 de dolari, scrie REUTERS.

Aurul spot s-a apreciat cu 3%, ajungând la 5.560,07 dolari uncia la ora 05:57 GMT, după ce atinsese anterior un maxim istoric de 5.594,82 dolari. Metalul galben a înregistrat nouă sesiuni consecutive de recorduri, un ritm fără precedent.

„Prețurile aurului cresc pe fondul cererii de refugiu, generate de situația geopolitică neobișnuită și de instabilitatea politică din SUA. Există îngrijorări legate de independența Rezervei Federale, iar când aceasta este pusă sub semnul întrebării, încrederea investitorilor în sistemul financiar este zdruncinată”, a declarat Soni Kumari, analist ANZ.

Investitorii sunt tot mai îngrijorați de posibila afectare a independenței Federal Reserve, în contextul investigației penale lansate de administrația Donald Trump împotriva președintelui Fed, Jerome Powell, a tentativelor de demitere a guvernatoarei Lisa Cook și a apropierii momentului desemnării succesorului lui Powell, în luna mai.

„Creșterea datoriei SUA și incertitudinea generată de fragmentarea sistemului comercial global în blocuri regionale, în locul unui model centrat pe SUA, determină investitorii să se refugieze în aur”, a explicat Edward Meir, analist la Marex.

Aurul a depășit pentru prima dată pragul de 5.000 de dolari uncia la începutul săptămânii și a acumulat un avans de peste 10% doar în această săptămână, susținut de cererea de refugiu, achizițiile masive ale băncilor centrale și slăbirea dolarului. De la începutul anului 2026, aurul s-a apreciat cu peste 27%, după o creștere de 64% în 2025.

„Deși natura parabolică a raliului sugerează că o corecție ar putea apărea în curând, fundamentele rămân solide pe tot parcursul lui 2026, ceea ce face ca orice scădere să fie o oportunitate atractivă de cumpărare”, a declarat Tony Sycamore, analist IG.

Pe plan geopolitic, Donald Trump a cerut Iranului să revină la masa negocierilor privind programul nuclear, avertizând că un eventual nou atac al SUA ar fi „mult mai sever” decât cel din anul precedent. Teheranul a răspuns amenințând cu represalii împotriva SUA, Israelului și a aliaților acestora.

Între timp, Rezerva Federală a menținut dobânda de politică monetară neschimbată, iar Jerome Powell a declarat că inflația rămâne mult peste ținta de 2%.

Pe fondul prețurilor ridicate, comercianții de metale prețioase din Shanghai și Hong Kong raportează un aflux masiv de clienți, unii investitori mizând pe noi maxime istorice.

Argintul spot a crescut cu 1,4%, până la 118,25 dolari uncia, după ce a atins un record de 120,45 dolari. Cererea pentru alternative mai ieftine la aur, deficitele de ofertă și cumpărările speculative au propulsat argintul, care a urcat cu peste 60% în 2026.

Platina s-a apreciat cu 2,8%, la 2.770,49 dolari uncia, după un record de 2.918,80 dolari, iar paladiul a urcat cu 1,6%, până la 2.107,37 dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.