Realitatea Săptămânii: Șoferi nervoși, service-uri pline. Cât ne costă gropile formate în asfalt

06 Feb. 2026, 16:47
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
06 Feb. 2026, 16:47 // Actual //  Grîu Tatiana

Topirea zăpezii a scos la iveală o problemă veche: drumuri pline de gropi. Pentru șoferi, asta înseamnă mașini avariate și cheltuieli neprevăzute, iar pentru service-urile auto – un volum de lucru tot mai mare.

Iurie Znacenie, proprietarul unui autoservice din capitală, spune că, odată cu apariția gropilor pe carosabil, fluxul de clienți a crescut cu aproximativ 50 la sută. Cele mai multe mașini ajung cu probleme la suspensie, însă tot mai mulți șoferi vin și cu roți sau jante avariate, scrie REALITATEA.MD.

Ion Macovei, proprietarul unui alt autoservice, spune că tot mai mulți șoferi nu mai fac reparații complete, ci doar intervenții de moment. Drumurile se deteriorează rapid, iar o piesă schimbată astăzi riscă să fie afectată din nou după câteva zile. În aceste condiții, costurile cresc inevitabil: o simplă verificare tehnică pornește de la câteva sute de lei, iar în cazul unor defecțiuni la suspensie, reparațiile pot ajunge la câteva mii, uneori chiar 10 mii de lei, în funcție de defecțiuni.

Șoferii spun că gropile sunt peste tot, inclusiv pe străzi reparate recent. Iar când banda e blocată de mașini parcate, nu mai există loc de „ocolire”: groapa devine inevitabilă.

Iar când vine vorba de cine acoperă aceste cheltuieli, lucrurile devin mai complicate. Deși mulți șoferi se bazează pe asigurare, realitatea este alta. Potrivit brokerului Vasile Turcu, majoritatea daunelor provocate de drumurile degradate nu sunt despăgubite nici de RCA, nici de multe polițe CASCO, astfel că, în cele din urmă, chiar și șoferii asigurați ajung să plătească din propriul buzunar.

Anul trecut, companiile de asigurare din Republica Moldova le-au prescris automobiliștilor prime brute în valoare totală de 2,4 miliarde de lei, în crește cu 0,9 la sută față de 2024. În total șoferilor le-au fost achitate despăgubiri în valoare de peste un miliard de lei sau cu 16% mai mult decât în anul precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.