Pod strategic peste Prut, aprobat de Guvernul României: patru benzi între Albița și Leușeni

19 Feb. 2026, 09:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
19 Feb. 2026, 09:21 // Actual //  Ursu Victor

Guvernul României a aprobat indicatorii tehnico-economici și demararea lucrărilor pentru construcția unui nou pod peste râul Prut, în zona Albița–Leușeni, județul Vaslui. Proiectul are o valoare estimată de 256,9 milioane de lei, iar durata de execuție este stabilită la 24 de luni.

Finanțarea va fi asigurată din fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat. Noul pod va avea o lungime totală de 420 de metri, inclusiv rampele de acces, și va fi configurat cu patru benzi de circulație — câte două pe fiecare sens.

Amplasamentul lucrării se află în extravilanul localității Drânceni, pe teritoriul României și al Republicii Moldova, fără a fi necesare exproprieri. Proiectul prevede demolarea actualului pod, construit în 1954, și edificarea unei structuri noi cu două deschideri, precum și realizarea unui pod provizoriu pentru menținerea traficului pe perioada lucrărilor.

Varianta temporară va avea aproximativ 300 de metri, incluzând un pod provizoriu de 95 de metri, dimensionat conform cerințelor hidraulice. Noua structură va fi realizată prin două construcții adiacente, corespunzătoare celor două sensuri de circulație, urmând să se racordeze la DN 24B pe partea română și la drumul M1 pe partea Republicii Moldova.

Potrivit documentației tehnice, podul existent — cu o lungime de 163,4 metri și trei deschideri — este încadrat în clasa tehnică IV și are o stare tehnică nesatisfăcătoare, conform expertizei din 2021. În aceste condiții, autoritățile au concluzionat că realizarea unei construcții noi este mai justificată decât reabilitarea celei actuale.

Noul pod de la Albița va deveni al doilea pod cu profil de patru benzi între România și Republica Moldova, după cel de la Ungheni–Zagarancea, parte a Autostrăzii A8 Târgu Mureș – Iași – Ungheni, unde lucrările au fost reluate odată cu îmbunătățirea condițiilor meteo. Antreprenorul pentru podul de la Ungheni este NESS Project Europe, lucrările fiind demarate în aprilie 2025, cu termen de execuție de 18 luni și garanție de 10 ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

21 Oct. 2026, 16:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Oct. 2026, 16:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Calea Ferată din Moldova (CFM) anunță revenirea pe profit după mai mulți ani de pierderi financiare. În primele nouă luni ale anului 2026, compania a înregistrat un rezultat financiar pozitiv de 22,7 milioane de lei, față de pierderi de 320 de milioane de lei în 2024 și 85 de milioane de lei în 2025. Cu toate acestea, redresarea are loc pe fundalul unor datorii bugetare, comerciale și externe care depășesc 1,4 miliarde de lei.

Potrivit informațiilor prezentate de administrația CFM, rezultatul pozitiv a fost obținut în urma măsurilor de redresare economico-financiară, eficientizării activității și reluării unor operațiuni de transport feroviar. Întreprinderea susține că a reușit să achite integral restanțele salariale istorice, acumulate în anii precedenți, și să asigure continuitatea transportului de mărfuri.

CFM atribuie evoluția favorabilă inclusiv programelor investiționale promovate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, cu sprijinul Guvernului.

Comparativ cu pierderea de 85 de milioane de lei raportată pentru întregul an 2025, rezultatul din ianuarie–septembrie 2026 reprezintă o diferență pozitivă de 107,7 milioane de lei. Totuși, indicatorii se referă la perioade de raportare diferite, iar rezultatul final pentru 2026 urmează să fie stabilit după încheierea exercițiului financiar.

În pofida revenirii pe profit, situația financiară a întreprinderii rămâne complicată. Potrivit datelor prezentate anterior în Parlament de Angela Popil, expertă în evaluarea patrimoniului și reorganizarea CFM, la 31 august 2026, compania avea datorii față de bugetul public național de 248,65 milioane de lei, obligații comerciale de 185,77 milioane de lei și datorii externe de aproximativ 1,012 miliarde de lei.

Cumulat, aceste trei categorii de obligații ajung la circa 1,45 miliarde de lei, de peste 63 de ori mai mult decât rezultatul financiar pozitiv raportat pentru primele nouă luni ale anului.

Datoria externă include finanțări destinate achiziției de locomotive și modernizării infrastructurii feroviare. Aproximativ 17,78 milioane de euro sunt aferente procurării locomotivelor, iar alte 31,96 milioane de euro reprezintă credite pentru dezvoltarea și reabilitarea infrastructurii, inclusiv a tronsonului Bender–Basarabeasca–Etulia–Giurgiulești.

În același timp, CFM avea de recuperat creanțe în valoare de 1,543 miliarde de lei, potrivit situației de la sfârșitul lunii august. Valoarea acestora depășește obligațiile menționate, însă recuperarea efectivă a banilor depinde de calitatea creanțelor și de capacitatea debitorilor de a-și onora plățile.

Unul dintre rezultatele evidențiate de administrația CFM este achitarea integrală a restanțelor salariale istorice. Datele prezentate în Parlament arătau deja că, la sfârșitul lunii august, întreprinderea nu mai înregistra restanțe curente față de angajați.

În paralel, CFM continuă procesul de reorganizare structurală, care presupune separarea activităților feroviare și constituirea a două societăți pe acțiuni. Reforma urmărește delimitarea responsabilităților, eficientizarea administrării și crearea condițiilor pentru o funcționare economică mai sustenabilă.

În discuțiile parlamentare anterioare au fost prezentate și cele trei componente ale viitoarei organizări a sectorului feroviar: infrastructură, transport de pasageri și transport de mărfuri, sub denumirile CFMinfra, CFMpasageri și CFMmarfă.

Administrația întreprinderii susține că va continua măsurile de atragere a unor noi fluxuri de mărfuri, utilizare mai eficientă a capacităților existente și consolidare a conexiunilor logistice.

Revenirea la un rezultat financiar pozitiv reprezintă un semnal de ameliorare a situației CFM, însă dimensiunea datoriilor acumulate arată că redresarea companiei nu este încă încheiată. Rămâne de văzut dacă profitul operațional și reorganizarea vor permite întreprinderii să își reducă obligațiile și să finanțeze investițiile necesare modernizării transportului feroviar.