Capitalul social al CFM, umflat cu peste 421 de milioane de lei din împrumuturi europene

Capitalul social al Î.S. „Calea Ferată din Moldova” va fi majorat în 2026 cu până la 421,1 milioane de lei, echivalentul a 21,27 milioane de euro, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern, elaborat de Agenția Proprietății Publice.

Documentul prevede că Ministerul Finanțelor va aloca suma din contul împrumuturilor contractate de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Europeană de Investiții, în cadrul proiectelor ce vizează achiziția locomotivelor și reabilitarea infrastructurii feroviare. Suma este prevăzută expres în Legea bugetului de stat pentru anul 2026.

Autorii precizează că banii nu vor fi transferați integral, într-o singură tranșă. „Nu va fi alocată printr-o tranșă toată suma, în vederea majorării capitalului social, dar se va aloca mijloace financiare (…) în limita cuantumului facturilor emise, verificate și confirmate de experții Băncii, pentru lucrările executate”, se arată în document. Astfel, pe parcursul anului 2026, majorarea capitalului social va fi efectuată în mai multe etape, în limita plafonului aprobat.

În nota informativă se amintește că Republica Moldova a semnat în 2014 un acord de împrumut cu BERD pentru realizarea Proiectului de achiziție a locomotivelor și restructurare a infrastructurii feroviare, iar în 2016 a fost semnat contractul de finanțare cu BEI pentru infrastructura de cale ferată și parcul de material rulant. Conform prevederilor contractului, „împrumutatul va pune la dispoziția Promotorului surse din creditul acordat sub forma unei contribuții de capital”, iar mijloacele financiare sunt alocate beneficiarului, Î.S. „Calea Ferată din Moldova”, prin aport la capitalul social.

Proiectul stabilește că Agenția Proprietății Publice, în calitate de fondator, va opera modificările necesare în statutul întreprinderii și le va prezenta Agenția Servicii Publice pentru înregistrarea de stat. Hotărârea ar urma să intre în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, „având în vedere necesitatea efectuării plăților pentru lucrările de reabilitare, precum și în scopul evitării tergiversării realizării proiectului de reabilitare a căii ferate Bender–Basarabeasca–Etulia–Giurgiulești”.

La începutul lunii februarie curent, Guvernul a aprobat reorganizarea ÎS ”Calea Ferată din Moldova” prin separarea activităților comerciale de cele de administrare a infrastructurii feroviare. În urma reformei se prevede crearea Societății pe Acțiuni CFM ”Pasageri și Marfă”, companie cu capital integral de stat, care va prelua transportul de pasageri și de mărfuri, în timp ce ÎS Calea Ferată din Moldova va rămâne administrator al infrastructurii feroviare. În acest context, APP a anunțat inițierea procedurii de evaluare a activelor Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, etapă necesară pentru reorganizarea companiei.

Reorganizarea are loc pe fundalul unei situații financiare dificile. Dacă în 2022 CFM înregistra un profit de 62,1 milioane de lei, în 2023 compania a trecut pe pierderi de 143,9 milioane de lei, iar în 2024 a ajuns la o pierdere de 322,6 milioane de lei, cea mai mare din ultimii ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#capital social #majorare #CFM #credite #BEI #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața gazelor naturale din Republica Moldova a intrat în 2025 într-o etapă de schimbare, cu mai mulți furnizori și traderi activi și cu prime semne de liberalizare, însă rămâne puternic concentrată și dominată de furnizorii cu obligații de serviciu public, arată raportul ANRE de monitorizare a pieței pentru anul 2025.

Potrivit ANRE, în 2025 au fost înregistrați 1 titular de licență la transport, 18 la distribuție, 35 la furnizare (inclusiv doi furnizori cu obligație de serviciu public), 5 la vânzarea gazelor comprimate pentru vehicule și 6 la trading. În același timp, au fost retrase licențele de furnizare pentru S.A. „Moldovagaz” și ÎCS „Nord Gaz Sîngerei” SRL, iar pentru a asigura continuitatea livrărilor, ANRE a impus S.A. „Energocom” obligația de serviciu public începând cu 1 septembrie 2025 pentru toți consumatorii finali deserviți anterior de cei doi furnizori.

Raportul arată că importul de gaze naturale în 2025 a fost asigurat de 8 furnizori și 2 traderi, iar piața angro a devenit mai atractivă, inclusiv pentru traderi. La 31 decembrie 2025 erau licențiați 6 traderi, dintre care doi, „MET Furnizare” SRL și „NPGEM” SRL, au raportat primele tranzacții pe piața angro. Activitatea a fost reflectată și pe platforma de tranzacționare BRM Est, unde în 2025 au fost înregistrate 639 tranzacții, majoritatea pe piața SPOT, iar cantitatea totală tranzacționată a constituit 846.879 MWh, cu un preț mediu ponderat de 877,460 lei/MWh.

Cantitatea totală de gaze naturale importate în 2025 a ajuns la 960,3 milioane m³, cu 5,8% mai mult decât în 2024. Cea mai mare lună de import a fost februarie 2025, cu 190,276 milioane m³. Structura importurilor a fost dominată de S.A. „Energocom”, care a acoperit 87,54% din importuri, restul volumelor fiind distribuite între mai mulți furnizori și traderi, fiecare cu cote mult mai mici.

În paralel, ANRE descrie deschiderea treptată a pieței și calendarul de restricționare graduală a accesului consumatorilor noncasnici mari și mijlocii la furnizarea reglementată, în contextul obligației de serviciu public. Conform datelor raportate, la 1 ianuarie 2026, 269 de consumatori au trecut la prețuri negociate, dintre care 146 noncasnici și 123 casnici, iar restricția pentru consumatorii noncasnici mari urmează să se aplice din 1 aprilie 2026.

Pe piața cu amănuntul, furnizarea către consumatorii finali a fost asigurată în 2025 de 13 furnizori. ANRE notează că furnizorii cu obligație de serviciu public au cumulat o cotă de piață de 89,89%, ceea ce menține piața puternic concentrată. Indicele Herfindahl–Hirschman pentru 2025 a constituit 8.093, nivel calificat drept extrem de ridicat, deși pe termen mai lung ANRE indică o descreștere față de 2022 cu 15,2%, pe fondul migrării treptate a unor consumatori și al intrării unor furnizori noi.

Datele arată și o creștere moderată a consumului total de gaze naturale în 2025. Cantitatea furnizată consumatorilor finali a ajuns la 905,667 milioane m³, cu circa 2% peste nivelul din 2024. Consumatorii casnici au crescut cu aproximativ 3%, iar consumul industrial cu circa 4%, în timp ce sectorul bugetar și categoria „alți consumatori” au înregistrat scăderi ușoare.

Un detaliu important din raport este evoluția prețului mediu de achiziție al gazelor pentru furnizorii cu obligație de serviciu public. În 2025, acesta a coborât de la 10.891 lei/1000 m³ în ianuarie la 8.145 lei/1000 m³ în decembrie, iar media anuală de procurare a fost de 9.756 lei/1000 m³. În același timp, prețul mediu reglementat de furnizare a fost de 13.412 lei/1000 m³.

ANRE mai consemnează o premieră pentru sector: obligativitatea constituirii stocurilor strategice de gaze. Pentru perioada rece a anului 2025 a fost stabilită o cantitate de 145,374 milioane m³, iar la 31 decembrie 2025 autoritatea a constatat că toți furnizorii obligați au realizat integral stocarea. Regulatorul subliniază că această măsură reduce riscurile de aprovizionare iarna și poate atenua eventuale șocuri de preț pe piața regională.